*Acest articol a fost publicat în ultima ediţie tipărită a revistei Q Magazine
Thomas Kane (Grammer) este primarul orașului Chicago (al treilea ca mărime din Statele Unite şi unul dintre cele mai frumoase), un om puternic, dur, neînduplecat, care conduce orașul cu o mână de fier, dar care află că suferă de o boală degenerativă numită Lewy Body. Boala începe cu episoade confuzionale, halucinații, tremur al membrelor, mişcări involuntare până la degradarea completă a funcțiilor cognitive.
Astfel, un om obișnuit să deţină controlul în totalitate este pus faţă în faţă cu propria mortalitate. Refuzând să lase frâiele puterii şi să-şi trăiască ultimii ani în liniște şi pace, fiindu-i din ce în ce mai greu să controleze situația, primarul joacă ultima carte. Kelsey Grammer se dovedește un actor dramatic la fel de bun cum a fost şi de comedie, căci cine îl poate uita pe Frasier? Iar jocul său actoricesc a fost recompensat cu un Glob de Aur anul acesta.
Rolurile secundare sunt foarte bine susținute de Connie Nielsen (Gladiatorul), soția primarului, la fel de implicată în jocul politic, o mamă crudă care şi-a îndepărtat propria fiică doar pentru că era un risc pentru carierele lor. Martin Donovan şi Kathleen Robertson sunt Ezra Stone şi Kitty, consilierii personali ai primarului, capabili să rezolve probleme de orice natură, iar Hannah Ware este Emma, fiica îndepărtată a primarului, singura care află de boala tatălui.
Continuând trendul ,,televiziunea bate cinemaul”, regizorul filmelor Good Will Hunting, Psycho şi Milk, Gus Van Sant, este producătorul acestui serial şi a şi regizat primul episod. Pentru cei care mai au nelămuriri în legătură cu jocul politic şi cum se face acesta, Boss poate fi considerat un curs intensiv. Enjoy!
















































