Cifrele din spatele muzicii

Cele trei săptămâni de festival costă statul român peste opt milioane de euro. Q Magazine, în calitate de partener media, vă dezvăluie cifrele din spatele muzicii.

Pentru Enescu, Guvernul are bani. 20 de orchestre importante ale lumii, 13 recitaluri şi concerte camerale, opt concerte de muzică românească, cinci spectacole de operă, aşa arată, în cifre, programul artistic al Festivalului. Sumele care stau în spatele acestor performanţe sunt, însă, duble faţă de cele care sunt frecventate la alte festivaluri de peste hotare. De pildă, Festivalul de Primăvară de la Budapesta are nevoie de patru milioane de euro, dintre care mai puţin de 50% reprezintă contribuţia statului. La Festivalul Primăverii de la Praga, însă, a fost nevoie ca statul să susţină doar 30% din bugetul necesar, adică guvernul Cehiei a dat 2,5 milioane de euro.

În cazul Festivalului „George Enescu”, 85% din buget e asigurat de la stat, în timp ce restul de 15% reprezintă bani din sponsorizări. Mihai Constantinescu, directorul Festivalului, a declarat că în alte ţări plafonul limită de la care porneşte o companie sau o persoană fizică pentru a deveni sponsor gravitează în jurul sumei de 100.000 de euro, în timp ce în România sponsorii fac fie bartere, fie sponsorizări care încep de la 30.000 de euro. Cât despre premiul în concursul din Festival, acesta este de 15.000 de euro (locul I). Însă organizatorii susţin că nu suma este importantă, ci gradul de notorietate pe care ţi-l aduce o asemenea distincţie care te propulsează rapid spre contracte peste hotare.

Nu sunt bani pentru stagiuni, dar sunt pentru Festival

Oameni din culisele instituţiilor de cultură au declarat pentru Q Magazine că, în lumea muzicală, există o mare discrepanţă între sumele pe care statul le pune la dispoziţie pentru o stagiune la o instituţie de stat şi pentru Festivalul Enescu. Dacă instituţii culturale precum Filarmonica ar avea nevoie de 120.000 de euro pentru o stagiune, Festivalul Enescu este o podoabă scumpă pentru români. Unii manageri ai instituţiilor de cultură aduc în faţă faptul că, dacă ar avea sume generoase în bugetul anual, ar putea oferta artişti de peste hotare. Acum, ei nu îşi permit să le ofere decât sume ridicole, de câteva mii de euro, în timp ce onorariile din Festival pot ajunge la câteva zeci de mii. Oricum, riscurile sunt şi pentru Festival pentru că bugetul se aprobă cu destul de puţin timp înaintea primului gong, în timp ce spectacolele cu invitaţi de seamă trebuie antamate cu câţiva ani înainte.

„Sponsorii Festivalului au un beneficiu imens”

Mihai Constantinescu, directorul Artexim, organizator al Festivalului, spune că „sponsorii Festivalului au un beneficiu imens, pentru că ei ne ajută cu diverse servicii, în timp ce noi le oferim expunere maximă timp de trei săptămâni, la nivel internaţional”. Mai mult decât atât, o mulţime de agenţii de turism au gândit pachete turistice care includ bilete la concerte în cadrul Festivalului. Acest demers este considerat unul dintre cele mai eficiente strategii ale SRL-urilor respective, strategii adoptate cu acceptul organizatorilor Festivalului. „Respectivele agenţii au cumpărat biletele la preţul de pe piaţă, nu a fost vorba să plătească în plus. Biletele le-au fost vândute astfel încât acest demers să nu afecteze prea tare publicul larg”, a declarat Mihai Constantinescu.

Dacia Duster, maşina Festivalului

Cu doar câteva zile înainte de începerea Festivalului, în parcarea Operei Naţionale a demarat în trombă cea mai frumoasă Dacie a producătorului auto – personalizată cu însemnele Festivalului. Era una dintre maşinile din flota de vehicule 4X4, cu echipare de vârf, puse la dispoziţie pentru a deservi artiştii invitaţi la Festival. În plus, producătorul auto oferă pe site-ul oficial zece bilete la Festival. „Şi artistul George Enescu şi Dacia au plecat din România şi au cucerit lumea. Festivalul «George Enescu» este unul dintre cele mai puternice branduri ale României şi pentru Dacia este o onoare asocierea cu un eveniment de asemenea anvergură”, a declarat Jerome Olive, directorul general al Automobile Dacia şi al Grupului Renault în România.

Ei pe bani, noi pe conserve

Din punct de vedere artistic, cel mai „fierbinte” subiect al culiselor este cel care condamnă faptul că artiştii invitaţi de peste hotare au onorarii de mii de euro, în timp ce, de pildă, ansamblurile din România au Festivalul „George Enescu” drept sarcină de serviciu. Cu alte cuvinte, artiştii români nu primesc bani în plus la salarizarea pe luna respectivă pentru că participă la Festival. Mihai Constantinescu spune însă că această situaţie nu se va schimba curând, pentru că artiştii români au fost obişnuiţi să se mulţumească cu puţin şi, uneori, au dezamăgit în spectacolele de peste hotare. Directorul Artexim spune că, de regulă, impresarii nu prea sunt interesaţi de orchestrele din România. De partea cealaltă, artişti de la ansamblurile instituţiilor de stat din România au declarat pentru Q Magazine că performanţa se poate obţine atunci când grija pentru ziua de mâine nu este atât de stringentă. Cu alte cuvinte, în timp ce noi cazăm artiştii străini la hoteluri de multe stele, artiştii noştri sunt trimişi în turnee cu autocarul, nu cu avionul, şi deseori au la cină conserve aduse cu ei în bagaj, din ţară. Indiferent însă de partea cui este adevărul, Festivalul „George Enescu” este o mândrie pentru români, atât pentru cei care urcă pe scenă, cât şi pentru cei care aplaudă cele trei săptămâni de muzică de calitate la Bucureşti. n

Peste 2.500 de artişti străini invitaţi

Aproximativ 1.500 de artişti români

Peste 20 de curse charter pentru orchestrele invitate

Zeci de curse cargo şi camioane care aduc decoruri

Onorariile artiştilor invitaţi pleacă de la 1.000 de euro şi ajung şi la 250.000 de euro

94.400 de bilete pentru concerte