Comisarul Gavriș, șeful de la Omoruri, explică pentru Q Magazine de ce sunt prinși criminalii și după 18 ani

Specialiştii în criminalistică spun că nu există crimă perfectă. Faptele te urmăresc toată viaţa şi aşteaptă să comiţi o eroare, cât de mică, pentru a te deconspira. Cazuri celebre de crime comise cu 18 ani în urmă. 

Cazul Alexandru Găină

Acuzat şi condamnat în repetate rânduri pentru furturi de maşini, trafic de droguri şi viol, Alexandru Găină este acuzat acum pentru uciderea la comandă a omului de afaceri Mihai Ionescu, în 1998.

Arestat de procurori în urmă cu cinci zile în urma unor noi probe, judecătorii Tribunalului București au decis ca acuzatul să fie judecat sub control judiciar pe motiv că Poliția și Parchetul nu și-au făcut treaba la data comiterii crimei deși existau probe.

Procurorii așteaptă motivarea deciziei așteptată, cel mai probabil astăzi sau mâine, pentru a declara recurs.

Tatăl acuzatului, Constantin Găină, decedat în urmă cu 11 ani, a lucrat vreme îndelungată în Unitatea Militară 0215, devenită din 1998, prin reorganizare, 0962, adică Direcția Generală de Informații și Protecție Internă a Ministerului de Interne. Surse din cadrul Ministerului de Interne au declarat că deși Găină a fost condamnat în mai multe rânduri, el a executat de fiecare dată mult mai puțin din pedeapsă decât ar fi trebuit, datorită influenței exercitată de tatăl său.

Alexandru Găină la audieri/Foto:Silviu Gheorghe

Autor necunoscut pentru crima din Intrarea Mieilor

Timp de 18 ani, crima din strada Intrarea Mieilor din Sectorul 2 al Capitalei a fost cercetată cu „autor necunoscut”.  În această perioadă, procurorii şi ofiţerii de la Serviciul Omoruri au strâns dovezi suficiente care arată că cel care a apăsat cu sânge-rece de trei ori pe trăgaci în iulie 1998 este Alexandru Găină. Primele indicii că fiul colonelului DIPI ar fi în spatele asasinatului au apărut în 2002. Un mărunt hoţ de maşini, Alin Cristian Romagnoli, fost Dănilă, le-a spus poliţiştilor de la Serviciul Omoruri că Găină i-a mărturisit că el  este autorul crimei.

Romagnoli era prieten cu Găină şi lucrau împreună în echipa de hoţi de maşini de lux coordonată de celebrul Radu Bolgiu, zis Robocop. Romagnoli nu a vrut să dea o declaraţie de martor. El a motivat că Găină este periculos, umbla cu pistol la el, iar tatăl acestuia era influent în „Doi şi-un sfert“. Totuşi, discuţia poliţiştilor cu Romagnoli a fost înregistrată pe bandă magnetică în baza unui mandat de interceptare emis de Parchetul General, potrivit procedurii de atunci. Romagnoli a arătat că Găină i-ar fi spus că a tras, în seara zilei de 15 iulie 1998, trei focuri în Mihai Ionescu. L-ar fi aşteptat pe afacerist să se întoarcă acasă, în faţa porţii de intrare în casă. Înainte de a trage, l-a strigat pe nume. A vrut să-i vadă privirea. A tras trei focuri de armă prin portieră.

Persoana de legătură dintre cei care ar fi comandat crima şi Găină ar fi fost un alt italian, Roberto Azzano, care avea afaceri în România. Pe capul lui Ionescu, italienii oferiseră 12.000 de dolari, ulterior suma a fost scăzută la 10.000 de dolari.

Pe 22 iunie 2016, Romagnoli a fost testat la detectorul de minciuni. „Ţi-a povestit Găină Alexandru Constantin aspecte în legătură cu omorul pe care l-a comis asupra lui Ionescu Mihai?” sau „Ai fost sincer în declaraţiile pe care le-ai dat organelor de urmărire penală cu privire la omorul comis asupra lui Ionescu Mihai?”, sunt întrebările la care Romagnoli a răspuns cu „Da”. Expertiza a dovedit că hoţul de maşini nu are un comportament simulat şi că nu a minţit. Aceasta este doar una dintre zecile de probe pe care procurorii şi poliţiştii le-au strâns în ultimii ani în acest dosar.

Iubita lui Găină, fost cadru SRI, a povestit că în vara anului 1998, bărbatul i-a adus 2.000 de dolari, pentru a-i da mamei sale. El bănuia că urma să fie arestat şi era îngrijorat. Banii ar fi provenit din plata primită pentru uciderea lui Ionescu. Romagnoli a confirmat că după arestare, Găină i-a cerut să-i transmită un bileţel lui Azzano, pentru a-i da restul de 8.000 de euro, deoarece „el şi-a făcut treaba şi să se ţină de cuvânt cu banii”. 

Actualmente, Alexandru Găină este căsătorit cu Simona Damian, în vârstă de 37 de ani, cu care locuia în Snagov, județul Ilfov, chiar lângă sediul Poliției Autostrăzi.

Simona Damian este absolventă a Institutului Bancar Român și a Facultății de Drept a Universității „Titu Maiorescu” și managerul firmei Canadian Trading, importator și distribuitor de aparatură de fitness.

De ce s-au făcut percheziții după 18 ani?

Surse judiciare din anchetă au declarat pentru Q Magazine că deși multora o percheziție domiciliară după atâția ani ar părea ne elocventă, ea a avut totuși o rațiune.

„Noi știam că Alexandru Găină a folosit o mașină, un Mercedes, atunci când a comis crima și că ulterior a dat acea mașină la dezmembrări pentru a i se pierde urma. Însă nu aveam de unde să știm dacă nu a păstrat în casă sau în mașina pe care o conduce acum actele acelei mașini sau orice probă pe care am fi putut să o coroborăm cu celelalte.

Știam de asemenea, din descrieri, cu cei haine fusese îmbrăcat în seara crimei și chiar dacă aruncase acele haine, era foarte posibil să găsim prin casă fotografii cu el îmbrăcat ca atunci sau chiar fotografii în care să apară cu mașina dezmembrată. Știți foarte bine câți „smecheri” se filmează sau fotografiază cu mașinile lor în semn de ostentație și apoi le pun pe internet. În anii '90 nu existau atât de multe aparate digitale, dar nu era exclus să găsim fotografii. Chiar dacă nu speram să găsim neapărat ceva, dacă nu am fi făcut aceste percheziții am fi regretat.

De asemenea, știam că era un pasionat de arme. De pildă, când a fost arestat de Brigada de Crimă Organizată, în 2004, colegii noștri i-au găsit acasă un încărcător și un arc recuperator care credem că provine de la arma crimei. ”, au declarat anchetatorii pentru Q Magazine.

De asemenea, aceștia spun că Găină a refuzat să dea declarații la audieri și că a părut supărat mai degrabă de faptul că a aflat presa, decât de acuzația de omor, în sine.

„Din experiența noastră, am văzut că pe infractori nu prea îi deranjează când sunt acuzați de faptele pe care le-au comis, ci de cele care li se impută și nu sunt ale lor”, spun anchetatorii.

La dosar există mai multe probe între care declarații ale unui partener al lui Alexandru Găină în fața căruia acesta s-ar fi lăudat cu crima, declarații ale lucrătorilor din Service-ul în care mașina de la data crimei a fost dezmembrată, declarațiile unor tineri care au scăpat ca prin minune să fie călcați cu mașina de Găină, în aceeași seară, după crimă, din cauza faptului că fugea de la locul unde fusese comisă, precum și date de trafic al telefonului mobil care îl plasează pe Alexandru Găină la ora și locul în care a fost împușcat Mihai Ionescu.

„Multă lume s-a întrebat de ce acuzatul a comis această crimă pentru o sumă de doar 10.000 de dolari, însă el făcea parte dintr-o grupare de rebeli pentru care rebeliunea în sine era o forma de existență, nu neapărat banii. În plus, în acea perioadă, veneau din urmă niște condamnări, urma să fie încarcerat și nu avea niciun ban. Am demonstrat prin probe că la data la care a fost arestat, imediat după crimă, avea bani. În investigația noastră, de-a lungul tuturor acestor 18 ani, am detaliat nu doar probe-haine, mașina, arma, declarații-ci și motivația crimei”, au mai spus anchetatorii pentru Q Magazine.

 Comisar-șef Radu Gavriș, Serviciul Omoruri: „Lucrăm la 23 de cazuri cu autor necunoscut”

Cazul Dan Păcurariu

Un alt caz celebru, în care presupusul asasin a fost arestat după 18 ani, este cel al profesorului universitar Dan Păcurariu acuzat că a omorât-o pe iubita lui, Mihaela Fulga, profesoară de chineză, găsită moartă în garsoniera ei. 

18 ani mai târziu de la momentul producerii crimei, anchetatorii au percheziţionat locuinţa lui Păcurariu şi au găsit lucruri ale victimei sau care aminteau de ea: copie după buletinul ei de identitate, cheia de la garsoniera femeii, un bilet semnat de ea şi chiar pliante de lapte care aveau acelaşi nume ca al ei.

Anchetatorii mai spun că toate aceste amintiri vorbesc despre relaţia puternică pe care profesorul universitar o avusese cu victima, deşi bărbatul a negat că Mihaela Fulga a însemnat ceva pentru el. Acum, este acuzat de omor şi poate fi condamnat la 20 de ani de închisoare.

Comisarul Șef, Radu Gavriș, care conduce Serviciul Omoruri din Poliția Capitalei, spune că la data la care a fost comisă crima, era abia în anul III la Academia de Poliție și nu vrea să comenteze ce au făcut colegii lui de atunci. Însă din 1997 au apărut lucruri noi „modificări legislative, metode noi de investigații, metode noi de comparare etc.”.

Ce spune Comisarul Gavriș și despre alte cazuri cu autor necunoscut aflate în lucru.

Mediatizarea acestor cazuri duce uneori la noi mărturii pentru că oameni cărora le-a fost frică sa vorbească atunci, o fac acum.

„Inclusiv după arestarea profesorului Păcurariu ne-au sunat oameni care știau despre crimă și care ne-au spus: nu mai vreau să trăiesc cu asta pe conștiință!”, a declarat Gavriș pentru Q Magazine.

Ofițerii de la Omoruri lucrează în momentul de față la alte 23 de cazuri de omor cu autor necunoscut.