Comisia Europeană, îngrijorată că România nu-și respectă angajamentul de a implementa principiul primatului UE

Comisia Europeană (CE) a publicat raportul „Rule of Law” pentru anul 2022, reprezentând atât o sinteză a situației statului de drept din Uniunea Europeană (UE), cât și o evaluare a situației din fiecare stat membru. Nivelul ridicat al corupţiei, independeța justiției, precum și presiunile asupra magistraților se numără printre problemele care stârnesc îngrijorare referitor la țara noastră.

• Zelenski, supărat: Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev
• Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
• Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
• Rumen Radev,câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii
• Bolojan și „șobolanii” ajung la CNCD și la Parchet

Potrivit raportului, din momentul aderării României la UE, reformele în domeniile justiției și anticorupției au fost urmărite de CE prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), care continuă în paralel cu mecanismul statului de drept, până când toate reperele sunt îndeplinite satisfăcător.

Sistemul românesc de justiție este în curs de reforme structurale, dar rămân unele preocupări legate de noul sistem de cercetare și urmărire penală a infracțiunilor din justiție, pe fondul desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Referitor la Direcția Națională Anticorupție (DNA), aceasta a continuat să își îmbunătățească bilanțul de rezultate, dar mai rămân de rezolvat provocările operaționale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori.

„De la aderarea la UE în 2007, reformele României în domeniile justiției și anticorupției au fost urmărite de Comisie prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), ca un cadru important de progres în aceste domenii. MCV continuă în paralel cu mecanismul statului de drept, din care România este parte integrantă – ca orice alt stat membru – până când toate criteriile de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Sistemul de justiție este în curs de reforme structurale menite să abordeze o serie de probleme de lungă durată. Guvernul a adoptat o nouă strategie judiciară și un plan de acțiune aferent pentru 2022-2025 și implementează proiecte de îmbunătățire a digitalizării sistemului de justiție, așa cum este planificat în Planul de Redresare și Reziliență al României.

În timp ce Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost desființată, rămân unele preocupări legate de noul sistem de cercetare și urmărire penală a infracțiunilor din justiție. Regulile privind sancțiunile disciplinare, precum și competențele extinse și lipsa de responsabilitate a Inspectorului Judiciar șef continuă să genereze preocupări pentru independența judiciară, care se așteaptă să fie abordate de noile proiecte de legi a justiției aflate în pregătire. Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați.

Eficiența în cauzele civile și comerciale rămâne stabilă, scăzând în același timp considerabil pentru instanțele administrative. Strategia anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost adoptată, iar implementarea sa efectivă se bazează pe sprijinul politic.

Eficacitatea anchetelor și a sancționării corupției s-a îmbunătățit, inclusiv prin avansarea în cazurile care erau pe rol de ani de zile. Direcția Națională Anticorupție a continuat să își îmbunătățească bilanțul de rezultate, dar provocările operaționale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori, rămân de rezolvat.

În ceea ce privește noul sistem care înlocuiește SIIJ, rămâne de văzut impactul acestuia asupra cercetării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție. Au fost luate măsuri pentru finalizarea Codurilor Penale revizuite. Cadrul legal privind integritatea rămâne fragmentat și nu există prevederi uniforme privind ușile rotative pentru funcționarii publici sau reguli de lobby pentru deputați.

Transparența finanțării partidelor politice este limitată. Numirea Președintelui Agenției Naționale de Integritate și noua platformă de declarare electronică obligatorie a bunurilor au permis Agenției să lucreze mai eficient.

România nu a transpus încă Directiva Serviciilor Media Audiovizuale, amânând astfel modificările necesare pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea autorității de reglementare a mass-media. Sunt în curs de desfășurare reforme ale legii cu privire la companiile publice de radiodifuziune și radio, vizând un proces de numire mai puțin politizat și un management mai profesionalizat.

Transparența proprietății mass-media ar putea fi consolidată. Nu există suficientă transparență cu privire la difuzarea conținutului plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale, iar accesul la informație de către jurnaliști rămâne deficitar.

Cazurile de amenințări, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor sunt mai îngrijorătoare comparativ cu anul trecut. Schimbările frecvente ale legislației, utilizarea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice continuă să ridice îngrijorări. Există eforturi pentru a îmbunătăți utilizarea evaluărilor de impact.

Guvernul și-a luat un angajament clar față de principiul primatului dreptului UE, dar rămân îngrijorări cu privire la contestarea acestui principiu de către Curtea Constituțională.

Starea de alertă legată de pandemia COVID-19 a fost ridicată. Institutul pentru Drepturile Omului caută acreditare pentru a deveni Instituție Națională. În timp ce societatea civilă se confruntă cu provocări care decurg din impactul restricțiilor legate de COVID-19 și al accesului limitat la finanțare, există planuri de simplificare a procedurilor de înregistrare pentru organizațiile neguvernamentale.”, se arată în raport.

Recomandările Comisiei Europene pentru România

Comisia Europeană a oferit o serie de recomandări, menite să combată neregulile constatate. Pe lângă angajamentele asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România este sfătuită, printre altele, să se asigure de faptul că revizuirea Legilor Justiției garantează independeța justiției, să abordeze provocările DNA și să introducă reguli de lobby pentru membrii Parlamentului.

„Pe lângă amintirea angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență referitoare la anumite aspecte ale sistemului de justiție, cadrul anticorupție și procesul legislativ și recomandările din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, se recomandă României:

Asigurarea faptului că revizuirea Legilor Justiției consolidează garanțiile pentru independența justiției, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraților și luarea de măsuri pentru a aborda preocupările rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în justiție, ținând cont de standardele europene relevante și de Avizele Comisiei de la Veneția;

Introducerea regulilor de lobby pentru membrii Parlamentului;

Abordarea provocărilor operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea procurorilor, și monitorizarea îndeaproape a impactului noului sistem asupra investigației și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar;

Consolidarea regulilor și mecanismelor pentru a spori guvernanța independentă și independența editorială a mass-media de serviciu public, ținând cont de standardele europene privind mass-media de serviciu public;

Asigurarea unei consultări publice eficiente înainte de adoptarea proiectelor de lege;

Continuarea eforturilor de a înființa o Instituție Națională pentru Drepturile Omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.”, conform raportului.

Textul integral al raportului „Rule of Law” privind România poate fi consultat aici.