Consiliul Naţional Secuiesc vrea autonomie teritorială. Din nou

Preşedintele CNS, Balázs Izsák, i-a trimis o scrisoare premierului Nicolae Ciucă în care îi readuce aminte de angajamentele luate de țara noastră, în 1993, când a devenit membră a Consiliului Europei. Atunci, a spus el, România s-a angajat să fundamenteze politica în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, să restituie proprietăţile naţionalizate ale bisericilor şi să permită înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor bisericeşti. Liderul CNS susține că demersul său vine în sprijinul aderării noastre la spațiul Schengen.

• După 7 ani la EPPO fără rezultate notabile, Kövesi demarează campania „UE e de vină”
• Cum afectează economia operatorii nelicențiați de jocuri de noroc
• Avertismentul lui Daniel Dăianu: Nu trebuie întârziat cu formarea noului guvern!
• Când tribunalul devine sală de urgență. Firmele românești, între salvare și faliment
• Capcana pentru Nicușor Dan. Teoria jocurilor

Recomandarea 1201/1993, prin care România a fost acceptată ca membru al Consiliului Europei, prin Avizul 176/1993, prevede angajamentul de fundamentare a politicii în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, pe principiile definite în document. De asemenea, articolul 11 din recomandare spune că regiunile unde sunt majoritare persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul de a avea administraţii locale autonome adecvate sau să beneficieze de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului.

,,Acest lucru înseamnă, în esenţă, autonomia teritorială. Solicităm ca aceste angajamente să fie onorate, demonstrând astfel că criteriile de aderare la Schengen vor fi respectate pe termen lung”, a declarat Balázs Izsák, citat de hirado.hu.

Acesta a precizat că dorește să prezinte lumii o ţară care îşi respectă pe deplin şi cu bună credinţă angajamentele internaţionale.

În conferința de presă susținută la Sfântu Gheorghe, politicianul a ținut să reamintească momentul de după aderarea României la Consiliul Europei, când fostul preşedinte Ion Iliescu ar fi negat obligativitatea Recomandării 1201/1993. Atunci, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ar fi adoptat o hotărâre în care era precizat caracterul obligatoriu al angajamentelor asumate de statele membre.

Balázs Izsák a mai spus că va trimite scrisoare şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României, deoarece îndeplinirea angajamentelor implică şi proiecte legislative. Totodată, el a adăugat că CNS a inițiat un proiect pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, dar acesta a fost respins de mai multe ori de Parlamentul României.

,,Dacă o resping, atunci să ne explice cum intenţionează să îndeplinească angajamentele articolului 11 din Recomandarea 1201. Îi vom asculta. Aşteptăm sugestiile domniilor lor. Noi avem o propunere, noi avem o viziune, dânşii au un angajament. Pentru acest angajament trebuie să aibă şi o viziune proprie”, a explicat Balázs Izsák.

Balázs Izsák a anunţat că scrisoarea adresată prim-ministrului conține documente, pe 108 pagini, și a adăugat că este conştient de faptul că aderarea la Schengen nu este condiţionată de drepturile minorităţilor.  Totuși, a ținut să reamintească faptul că aderarea României la Consiliul Europei a fost o condiţie pentru aderarea la spaţiul euro-atlantic.

Este știut că, încă din 2016, guvernul de la Budapesta a alocat zeci de milioane de euro cluburilor sportive din Harghita, Covasna și Mureș. Au fost construite arene sportive, au fost create academii, s-a investit în infrastructura și în oamenii din regiunea cunoscută drept Ținutul Secuiesc.

Investiții, în sportul românesc, de peste 83 de milioane de euro, potrivit index.hu

Însuși premierul Viktor Orbán a fost interesat în special să acorde sprijin financiar pentru hochei și fotbal. Suma este semnificativă față de alte tipuri de investiții în zonă, așteptate de mulți ani, să vină de la autoritățile de la București.

Ministrul Sportului, Eduard Novak, nu consideră o problemă intonarea Imnului Ținutului Secuiesc în cadrul competițiilor sportive din România. Acesta a comentat, la o conferință de presă, faptul că la unele evenimente sportive din România se intonează Imnul Ținutului Secuiesc. Răspunsul oferit de Eduard Novak poate fi considerat de-a dreptul revoltător.

„Domnul meu, e o regiune (n.r. – Ținutul Secuiesc) unde majoritar se vorbește în limba maghiară, e tradiția noastră, nu deranjăm pe nimeni cu nimic. E foarte normal să se cânte Imnul Ținutului Secuiesc, este respectat și prin Constituție și e tradiția noastră”, a spus acesta, citat de gsp.ro.

Intonarea Imnului Ținutului Secuiesc, o obișnuință la competițiile sportive din România

În septembrie, Tanczos Barna, ministrul Mediului, a îngenuncheat alături de jucătorii clubului de hochei, Miercurea Ciuc, la intonarea Imnului Ținutului Secuiesc. Evenimentul a avut loc la meciul de hochei din Cupa României, câștigată de Sport Club Miercurea Ciuc în fața celor de la Steaua cu 5-0.

În mai, tot la hochei, a avut loc un moment scandalos, de această dată la o competiție internațională. Naționala masculină a României, alcătuită în mare parte din hocheiști români de etnie maghiară, au cântat, alături de naționala Ungariei, Imnul Ținutului Secuiesc la Campionatul Mondial din Slovenia! Și tot în mai, dar la fotbal, după finala Cupei României U19, Csikszereda – Sepsi 1-0, fotbaliștii celor două formații s-au aliniat în fața galeriei, au intonat Imnul Ținutului Secuiesc și au fluturat drapelul regiunii.

Așa-numitul Ținut Secuiesc este un teritoriu format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș, județele cu cele mai mari procentaje de populație de etnie maghiară din România: Harghita (85,2%), Covasna (73,7%), Mureș (38,1%).

Etnicii maghiari din Ținutul Secuiesc militează pentru o autonomie sporită față de celelalte provincii, iar autoritățile centrale, de la București, consideră că pretențiile sunt anticonstituționale și nu iau considerare niciun proiect de autonomie teritorială pe baze etnice.