În final, doar un oraş românesc va putea să se prezinte la Bruxelles pentru a se “bate” cu altele din Europa, pentru ca cel mai devreme în 2021, adică peste opt ani, ţara noastră să se poată mândri cu o nouă CCE.
“În primul rând, România trebuie să ia o decizie, a Guvernului, prin care să confere Ministerului Culturii responsabilitatea, obligaţia de a organiza această competiţie, în numele României, pe un program european. Această decizie trebuie luată cât mai urgent (…) Eu consider că România poate să promoveze în această clipă 10-12 posibile oraşe, centre de regiune, care să intre în competiţie la modul serios”, a explicat joi într-un interviu acordat AGERPRES Constantin Chiriac, fost preşedinte de două ori al Comisiei de selecţie şi de monitorizare a oraşelor candidate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, cel care va fi din nou membru al acestei comisii din 2014 ca reprezentant al Comisiei Europene.
În opinia sa, Bulgaria a reuşit printr-o mai bună organizare să ne-o ia înainte şi se pregăteşte deja cu nouă oraşe, în care se investeşte, să intre în preselecţii în luna august, pentru ca peste şase ani să candideze cu unul din ele pentru a avea viitoarea CCE. “Să vă dau exemplu, Bulgaria, care este de două ori mai mică decât România, candidează în 2019, deja au nouă oraşe care sunt în competiţie. Trebuie, pentru că ei anul acesta intră în competiţie, în luna august, se vor prezenta în faţa juriului”, a explicat Chiriac.
Potrivit acestuia, unul din ingredientele care sunt necesare unei formule de succes pentru a avea o CCE, este şi ca România “să găsească unitate la nivelul diversităţii reprezentării politice, transmite Agerpres.















































