COVID-19. Posibil tratat internațional privind pandemiile și o revizuire a Regulamentului sanitar internațional

Evenimentele din Ucraina estompează de ceva vreme subiectul COVID, dar acesta rămâne totuși de actualitate, având în vedere că, saptămânal asistăm la noi cazuri de contaminare și decese, iar mulți dintre cetățenii europeni se întreabă dacă o nouă criză va veni mai devreme sau mai târziu.

• Cum a reușit România să transforme internetul într-un succes și energia într-o criză permanentă
• Pantagonul, evacuat parțial
• SUA salvează copiii României. Țara noastră este una dintre principalele surse de minori exploatați din Uniunea Europeană
• Dronele complet autonome au ucis soldați umani pentru prima dată
• Matei Păun, apropiat de Nicușor Dan: Situația țării se va înrăutăți, suntem la un pas de prăpastie

În acest context, este important de știut ce fac instituțiile europene și internaționale cu responsabilitate în luarea deciziilor pe această temă, ce învățăminte se pot trage și ce pași pot fi făcuți în viitor pentru o mai bună gestionare a crizelor de acest gen, dar și cum se iau deciziile care ne vizează pe toți.

La nivel european, Parlamentului European (PE) a decis la 10 martie constituirea Comisiei speciale privind pandemia de COVID-19, inclusiv responsabilitățile, componența și durata mandatului. Comisia are 38 de membri, între care și șase români, are mandat de un an pentru a analiza impactul societal și economic al pandemiei și al cooperării la nivel internațional, dar și modul în care răspunsul european la pandemie și învățămintele desprinse pot contribui la acțiunile viitoare în domeniul sănătății.

Decizia de constituire a comisiei subliniază și rolul pe care UE dorește să îl joace în continuare în ceea ce privește aspectele internaționale ale pandemiei, inclusiv în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și al altor inițiative multilaterale, cum ar fi COVAX, dar și în posibilul proces de elaborare a unui tratat internațional privind pandemiile și revizuirea Regulamentului sanitar internațional.

Anterior acestei decizii, deputata germană Christine Anderson, membră în Comisia specială a PE privind pandemia de COVID-19, a adresat o întrebare Comisiei Europene (singura instituție europeană cu drept de elaborare a propunerilor de acte normative la nivel european și care reprezintă Uniunea Europeană la nivel internațional și în cadrul negocierilor la acest nivel, n.r.) prin care dorește să știe în ce măsură executivul european ,,se va asigura că cetățeanul, care nu are drepturi directe într-un organism precum OMS, nu este eludat în procesul decizional și că un transfer de competență din ce în ce mai îndepărtat de electorat nu duce la o de democratizare tot mai mare a societății noastre?”

Întrebarea sa pleacă de la decizia Organizației Mondiale a Sănătății din decembrie 2021 de a începe ,,procesul de elaborare și negociere a unei convenții internaționale, a unui acord sau a unui alt instrument, pentru a consolida prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemie” dar și a cea de ,,înființare a unui grup interguvernamental de negociere” pentru a discuta stadiul unui proiect.

Anderson este de părere că răspunsurile guvernului la COVID-19 ,,au încălcat sau manipulat numeroase tratate, inclusiv acorduri privind drepturile omului” motiv pentru care dorește să știe dacă simplul cetățean ,,nu este eludat” în procesul decizional.

Răspunsul Comisiei a venit din partea Comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, care spune, în limbajul protocolar obișnuit, că executivul european ,,va acționa, în cadrul viitoarelor negocieri, în calitate de negociator al Uniunii pentru chestiuni care țin de competența Uniunii” și se va asigura, în această calitate, că ,,este asigurată implicarea părților interesate relevante în activitatea care conduce la pregătirea noului instrument al OMS”. Kyriakides amintește principiul din Constituția OMS potrivit căruia „opinia în cunoștință de cauză și cooperarea activă din partea publicului sunt de cea mai mare importanță pentru îmbunătățirea sănătății populației”, și menționează că OMS va organiza audieri publice pentru a informa grupul interguvernamental de negociere și a-l ajuta să ia deciziile corespunzătoare.

Acest grup interguvernametal la nivelul OMS a avut deja o primă reuniune la 1 martie și are ca misiune ,,să elaboreze și să negocieze un acord sau un alt instrument internațional al OMS privind prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii. În justificarea OMS pentru constituirea acestui grup se menționează necesitatea ,,de a umple golurile pentru a preveni situațiile de urgență sănătatea, pregătită și răspunsul la aceasta, inclusiv proiectarea și distribuția contramăsuri medicale, cum ar fi vaccinurile, tratamentele și produsele de diagnosticare, accesul neîngrădit; răspunsuri prompte și echitabile la aceste contramăsuri, precum și la consolidarea sistemelor de sănătate și a acestora reziliența pentru a obține o acoperire universală de sănătate.”

Până la următoarea reuniune a grupului interguvernamental din cadrul OMS, care va avea loc la 1 august, urmează să fie organizate audieri publice la care este prevăzută ,,participarea reprezentanților organizațiilor sistemului Organizației Națiunilor Unite și, după caz, ai organizațiilor regionale de integrare economică ale altor organizații interguvernamentale, observatori, alte părți interesate și experți relevanți, astfel încât să se recunoască importanța unei participări largi pentru a realiza un rezultat pozitiv.”

După aceste discuții și negocieri, un prim raport privind progresele înregistrate va fi prezentat în cadrul celei de a 76-a Adunări Mondiale a Sănătății în 2023, cu scopul de a adopta instrumentul până în 2024.

Nu este încă foarte clar cum vor fi selecționați participanți la audieri și ce criterii vor sta la baza acestei selecții.

Prelungirea certificatului verde

Pe de altă parte, trebuie menționată decizia Parlamentului European de prelungire cu un an a folosirii certificatului verde Covid UE, care expira la 30 iunie, pentru că legislativul european consideră ,,că pandemia nu a trecut și că este necesar în continuare”. În cadrul votului, deputații europeni au votat cu 432 de voturi pentru, 130 împotrivă și 23 de abțineri. Din păcate, votul direct pentru proiectul respectiv, care este destul de controversat, a fost introdus pe ordinea de zi în ultimul moment, fără ca în prealabil să aibă loc dezbaterile obligatorii.

Anterior votului din PE, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand declara că, ,,virusul încă circulă, este prevalent în UE şi trebuie să fim pregătiţi pentru noi creşteri (ale numărului de infectări) în a doua jumătate a anului sau pentru apariţia unor noi variante ale coronavirusului”.

În plus, comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, a recunoscut că prelungirea certificatului este necesară pentru accelerarea dozei a treia de vaccin. „Mesajul nostru nu s-a schimbat: vaccinaţi-vă, inclusiv cu dozele de rapel cât mai curând posibil. Vaccinarea salvează vieţi şi este esenţială pentru noi toţi”, a spus Kzriakides. Ea mai propune ca „sistemul de certificate să fie actualizat în funcție de cele mai recente evoluții științifice și epidemiologice, în lumina necesității de a accelera campaniile de vaccinare cu doza suplimentară de rapel (booster) și de a sprijini continuarea cercetărilor clinice vitale în curs”, a spus Stella Kyriakides.

Poate aceasta este și explicația propunerii Comisiei Europene ca certificatele de vaccinare să poată fi emise şi persoanelor care participă la testele clinice, măsură ce „are ca obiectiv susţinerea dezvoltării şi evaluării continue a vaccinurilor anti-COVID-19”.

În acest context trebuie avute în vedere și bugetele semnificative alocate achiziționării vaccinurilor, care au un termen limitat de utilizare, și care riscă să fie distruse dacă nu sunt folosite.