Cristian Popa: Cum am fi fost dacă nu eram în clubul select al UE….

În calitate de membru al boardului de conducere al Băncii Naționale a României, Cristian Popa a împărtășit pe LinkedIn o analiză detaliată despre impactul apartenenței României la Uniunea Europeană. Pentru cititorii Q Magazine, prezentăm mai jos analiza completă.

• Bolojan: Pensia specială nu va mai putea fi cumulată cu salariul în sectorul public. CSM arată că proiectul adoptat de Guvern e neconstituțional
• Topul libertății presei: România, locul 49 mondial. Ce state africane o depășesc
• Q Magazine face-to-face with Alexandru Balan. Pawn. Spy. Traitor.
• Din fabrica Philip Morris România de la Otopeni spre 54 de țări, pe 5 continente
• Putin și Trump, convorbire telefonică „prietenoasă, sinceră și practică”

Primul deceniu după Revoluție a fost unul pierdut, marcat de lipsa unei strategii clare, de absența reformelor nece­sare, incertitudinea economică și co­rup­ția generalizată. Însă, fără a fi o coincidență, odată cu setarea obiec­ti­vu­lui aderării la UE, România a acce­lerat reformele și a început să îmbră­țișeze mai mult liberalismul eco­nomic, deschizând drumul spre trans­for­marea semnificativă care ne-a adus la bunăstarea de astăzi.

Avem un PIB nominal de peste 6 ori mai mare decât în urmă cu 20 de ani: 50 miliarde EUR în 2003, 324 miliarde EUR acum. 

Exprimat pe cap de locuitor, am progresat de la 2.400 EUR la 17.000 EUR, o creștere categorică a standardului de viață al românilor. România a devenit un actor regional, cu o economie diversificată și solid ancorată în lanțurile valorice europene. Integrarea în piața comună europeană și accesul la fondurile structurale au permis un salt al convergenței, de la 32% la 80% din media UE. Am atins un nivel de bunăstare unic în istoria noastră.

Soldul investițiilor străine directe este de 12 ori mai mare decât în urmă cu 20 de ani. 118 miliarde EUR, aproape 36% din PIB, care stimulează puternic economia, creează locuri de muncă, oferă stabilitate și contribuie semnificativ la bugetul statului. Aceste capitaluri au adus know-how, tehnologie și guvernanță corporativă în mediul de afaceri local.

Șomajul a scăzut, acum este în jurul valorii de 5,5%, numărul de angajați din economie a crescut cu peste 736.000 de persoane, iar salariul mediu este de 7 ori mai mare, depășind 1.000 EUR. Forța de muncă din România este de trei ori mai productivă astăzi decât era în urmă cu 20 de ani. 

Exporturile și importurile au crescut semnificativ, de aproape 10 ori în aceste două decenii. 

Integrarea în UE a eliminat barierele comerciale și a stimulat adaptarea companiilor la cerințele piețelor externe.

Cei care călătoreau cu mașina prin țară în 2003 își amintesc starea drumurilor de atunci. După două decenii, avem de aproape de 10 ori mai mulți kilometri de autostradă (alți 777 km fiind în construcție la finalul anului 2023). Fondurile europene ne-au ajutat să dezvoltăm infrastructura, crescând mobilitatea, competitivitatea, dar și, important, nivelul de trai.

Creșterea speranței de viață cu 5 ani și jumătate este un alt rezultat al transformării economice: venituri mai mari, servicii medicale mai bune și condiții de viață îmbunătățite. 

Economia a început să producă beneficii tangibile pentru cetățeni, dincolo de cifre. Bineînțeles că este loc de mai bine, iar natura umană ne face să ne dorim întotdeauna mai mult. Dar asta nu trebuie să ne orbească și să ignorăm progresul evident din acești ultimi 20 de ani.

Acest salt înainte nu este rodul întâmplării, ci rezultatul apartenenței României la spațiul european și euroatlantic. Dacă nu făceam parte din acest grup select numit UE, 2023 ar fi semănat izbitor cu 2003.

Text publicat pe LinkedIn,  la 12 decembrie 2024 

Alte statistici

Paul Hrimiuc, om de afaceri din Cluj, arată însă că există și realitatea acestor cifre: