Cum a devenit bujorul floarea națională a României. Povestea unei legi

România era, până de curând, una dintre puținele țări din lume care nu avea o floare națională care să ne reprezinte și care să exprime identitatea noastră. De aproape două luni, bujorul a devenit, prin lege, floarea națională a României. Să vă spun povestea acestei legi!

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

TRANSFORMAREA UNUI VIS ÎN LEGE

Pe la începutul lui 2022, când abia ieșiseră ghioceii, mă sună unul dintre prorectorii de la Agronomie care mă întreabă dacă nu poate veni într-o zi la Senat pentru a discuta un proiect început în urmă cu nouă (9) ani de un coleg de breaslă.

Îmi fac un calcul și mă întreb dacă o fi vreunul dintre sutele de proiecte publice despre care Ministerul de Finanțe ne-a informat, pe când eram în Guvern, că ar fi realizate în proporție de 80-90% și… nefinalizate. „V-am urmărit prin dezbateri în ultimul timp, îl aud, îmi place cum puneți problemele și m-am gândit că ați putea urni lucrurile!”, îmi spune profesorul Stănică, și ca să mă convingă, lansează nucleara (cum ar spune un ziarist celebru când vrea să capteze atenția telespectatorilor), adăugând că mă știe iubitor de… plante. Nu rezist în fața pledoariei și, plin de curiozitate, fixez o întâlnire pentru 22 martie 2022.

La ora stabilită, doi profesori, grizonați, veniți parcă de la Oxford, îmi aduc două volume de documente în sprijinul proiectului propus: adoptarea unei legi prin care bujorul să fie declarat floarea națională a României.

Câteva mii de semnături ale iubitorilor de bujor din toată țara, dar și din diaspora, specialiști și oameni iubitori de frumos din toate categoriile sociale se prezentau ca rădăcini solide ale unei flori naționale.

Cei doi universitari bătuseră de-a lungul timpului pe la ușile mai multor parlamentari, care, deși au apreciat unanim proiectul, tot unanim au considerat că nu e momentul potrivit.

Nu ai cum să nu rămâi impresionat de munca de 9 ani depusă de profesorul Toma, autorul ideii și inițiatorul proiectului, așa că batem palma pentru a transforma un vis într-o lege!

Și, ca să îi conving că nimic nu este întâmplător, îi invit pe terasa de la etajul 3 pentru a vedea de sus un proiect căruia îi dădusem viață în urmă cu 2 ani: grădinile Senatului!

Vântul, soarele de primăvară, și priveliștea inedită de la balconul Casei Poporului aduc bujori în obrajii domnilor, așa că ne retragem mulțumiți în fața hârtiilor.

DE CE O FLOARE NAȚIONALĂ?

Toată trecerea noastră prin această lume se face printre flori. Botezul, școala, căsătoria, aniversarea, dar și ultimul drum sunt presărate cu florile preferate ale celor care vin sau trec dincolo.

N-am mai văzut de mult interviuri cu personaje sau personalități publice în care să fie întrebați ce carte au citit, ce piesă de teatru sau film au văzut, care ar fi melodia sau floarea lor preferată. Toate aceste întrebări au rolul de a da identitate idolului artistic sau, de ce nu, politic. Lui Michael Jackson îi plăcea floarea soarelui, floarea națională a Ucrainei, iar lui Audrey Hepburn îi plăceau lalelele. Adusă de prietenii noștri olandezi de la turci, laleaua a devenit  floarea națională a Olandei, a Ungariei și, bineînțeles, a țării sale de baștină: Turcia!

I-am întrebat odată, la o lecție deschisă, pe elevii dintr-a VII-a, cu ce identifică, ce definește cel mai bine România. Răspunsurile au fost haioase și frumoase: costumul popular, Coloana Infinitului, munții, cântecele, iar eu, fără prea multă fantezie, le-am vorbit despre  identitatea constituțională a țării noastre – simbolurile naționale: tricolorul, ziua națională și imnul. Acestea sunt în primul rând reprezentări simbolistice ale statului, cu un rol determinant în păstrarea și întărirea coeziunii unei națiuni.

Identitatea unei națiuni se exprimă, însă, nu doar prin simbolurile naționale cu încărcătură politică, statală, ci și printr-o floare, specie de pom, animal, meșteșug, care sunt o reflecție particulară a spiritualității unui popor, definită prin ideea de frumos, sensibilitate, generozitate, iubire, eroism etc. În profilul spiritual al poporului român, legătura dintre om și natură este exprimată printr-o mare varietate de expresii intrate în folclor.

Florile au fost și sunt folosite ca elemente de identitate pentru partide, mari companii, federații sportive, cu alte cuvinte de către organizații cu un număr mare de membrii sau care se adresează unor categorii largi de public.

100.000 de români poartă numele florii

DE CE BUJORUL?

Răspunsurile la întrebarea Ce floare ar putea întruchipa cel mai bine spiritul românesc? au fost, desigur, diverse: Floarea-de-colț, Narcisa, Sângele voinicului, Busuiocul, dar a existat ceva care apărea în mod constant, cadențat și se contura firesc ca fiind românesc: Bujorul!

La o manifestare științifică organizată în iunie 2013 de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, a fost lansată pentru prima dată public ideea ca bujorul să fie declarat în mod oficial floarea națională a României, fiind specia floricolă cu multiple semnificații pentru poporul nostru.

Numărul mare de români al căror nume sau prenume este Bujor, în jur de 100.000, precum și numeroasele localități care au cuvântul bujor în compunerea numelui, regăsite pe întreg cuprinsul țării (Bujor, Bujor-Hodaie, Mureș; Bujoru, Hunedoara; Bujor, Dolj; Bujoreni, Vâlcea; Bujoreanca, Dâmbovița; Târgu-Bujor, Galați; Bujor, Hincești – Republica Moldova) arată în mod clar atașamentul românilor față de această floare. Un sat Bujoreni a fost atestat în Ilfov la 1392, iar Bujorești de Gorj, în anul 1465.

Asociat, în tradiția și cultura românească, cu puterea dragostei, cu devotamentul, sacrificiul și sângele, bujorul românesc a fost ales ca simbol al recunoștinței și al respectului pentru veteranii de război și veteranii teatrelor de operațiuni. Prin purtarea bujorului la rever, românii demonstrează recunoștință pentru faptele de arme ale militarilor români din toate timpurile.

Crescând spontan (cinci specii) în rezervații naturale protejate prin lege (jud. Buzău – Mănăstirea Ciolanu, jud. Giurgiu – Comana, jud. Teleorman – com. Troianu, jud. Dolj – com. Plenița, jud. Tulcea – Niculițel, Babadag, Agighiol, jud. Mureș – Zau de câmpie, jud. Timiș – Buziaș, jud. Bihor: sat Dumbrăvița, com. Holod, jud. Caraș – Severin-Buziaș, Ciclova/Oravița, Sasca/Valea Beușniței), bujorul se regăsește pe tot cuprinsul țării în peste 100 de varietăți din trei specii care se pot cultiva în condiții pedoclimatice dintre cele mai variante, pe un areal larg de la câmpie, la munte. Există chiar o specie de bujor, care înflorește în luna mai, Paeonia peregrina, cunoscută ca bujorul românesc, larg răspândită în Parcul național din Munții Măcinului sau în pădurea Troianu din județul Teleorman.

De la covoarele oltenești, cămășile sau bundițele cu motive tradiționale, până la poveștile cu haiducii lui Bujor, tema bujorului este extrem de prezentă în creația artistică tradițională românească, cu o importantă amprentă emoțională și în zilele noastre, dacă ne gândim doar la uriașa popularitate a melodiei lui Dan Spătaru – Țărăncuță, țărăncuță… cu bujori în obrăjori.

FABRICAREA LEGII

Îmi place mult ideea, așa că mă apuc să vorbesc cu colegii din partid și din Parlament, pentru a începe o procedură legislativă. Spre mâhnirea mea primesc, mai în glumă, mai în serios, cam aceleași răspunsuri: România are alte priorități acum, ce treabă ai tu cu florile, parcă te ocupai de un alt domeniu și tot așa.

Încep să explic, în stânga și în dreapta, că nu e vorba doar de o floare, ci de un simbol național, că după lansarea proiectului de către profesorul Florin Toma de la USAMV București, bujorul a fost asumat ca floarea veteranilor și a răniților de război, iar în contextul conflictului de la frontiera cu Ucraina, chiar ar fi un moment bun să ne regăsim în jurul unor simboluri naționale. Degeaba! Argumentele mele par să fie într-adevăr dintr-un alt film și chiar mă întreb dacă nu eu sunt cel neadecvat cu un asemenea demers.

Nu am curaj să le spun celor care lucraseră la documentarea științifică că ar trebuie să mai aștepte, așa că întreb un cârcotaș politic, open mind, ce ar face în locul meu. După ce mă bodogăne și el, îmi sugerează să îmi caut aliați în rândul doamnelor, care vor fi cu siguranță mai sensibile. Răspunsul a fost ca o lumină.

Mă duc repede la birou și iau, din catastiful științific primit, harta cu răspândirea bujorului la nivel național. Scot lista cu parlamentarii din județele în care se află rezervații de bujor și mă apuc să dau telefoane doamnelor senator sau deputat, indiferent de partidul din care făceau parte. Șoc: toată lumea a fost de acord să semneze o asemenea lege.

Pentru că trăisem momente de entuziasm parlamentar în care inițiativele picaseră la votul politic, sugerez conducerii USAMV că ar trebui să facem ceva evenimente publice pentru a pregăti terenul semnării transpartinice a legii.

Când Dumnezeu este de partea ta, îți dă chiar atunci o expoziție floricolă la Agronomie, ocazia perfectă pentru a vorbi despre bujor.

Mă apuc și redactez o inițiativă legislativă de declarare a bujorului ca floare națională și, în 8 mai 2022, la Zilele Horticulturii Bucureștene, predau hârtiile celor patru profesori care de ani de zile susțineau un asemenea demers.

Trimit colegelor din Parlament poza cu bărbații printre flori, cu mesajul că noi atât am putut să facem.

Entuziasmul și optimismul încep să cuprindă pe toată lumea. O iubitoare de bujor, expertă în comunicare publică, ne sugerează să trecem repede de faza prezenței pe Facebook și să organizam un eveniment în care să explicăm presei ce vrem să facem. De data asta lumina apare pe fețele universitarilor cărora aproape că nu le vine să creadă că în două săptămâni, vor începe cele câteva zile în care vor înflori bujorii aflați într-o grădină din campusul de la Agronomie.

Așa că, în mai puțin de două săptămâni de la predarea publică a proiectului, într-o sâmbătă, la 21 mai 2022, ne strângem câteva zeci de persoane sub un soare ca de august și, sub egida Facultății de Horticultură, lansăm campania publică și o petiție online pentru a susține proiectul de lege: Bujorul – floarea națională și simbol floral al României.

Și, pentru că timpul bujorului este extrem de strâns, propun folosirea celor din parcul dendrologic aflat în Campusul Agronomie Herăstrău și organizarea unei expoziții în foaierul Senatului, în speranța că vom putea îmbujora figurile politice. Un task force se adună repede în jurul Alexandrei, omul de PR al Universității, pentru a folosi singura zi din anul 2022 în care mai puteam găsi suficienți bujori pentru o expoziție, dar și pentru a-i prinde pe senatori în zi de vot în plen. Ultima zi: 23 mai 2022!

Sunt peste 100 de varietăți de bujor în toată țara

Echipa se dovedește inovativă și reușește să coopteze o fostă studentă care ne propune decorarea spațiului public cu aranjamente de tip ikebana din bujor.

Câteva sute de flori colorate și parfumate, împreună cu zeci de studenți și costume populare cu motive de bujor, aduse de primarul din Băneasa, județul Galați, au creat o atmosferă de poveste care l-a făcut pe Bodo Ramelow, primul președinte al Bundesratului german aflat în Senatul României după 20 de ani, să poposească îndelung în jurul florilor pentru a afla povestea noii legi.

Finalizăm discursurile de inaugurare a expoziției și îi invit pe toți participanții în balconul Senatului, pentru a asista la momentul începerii ședinței de plen.

Cum fiecare senator poate avea invitați în ziua de plen, merg la tribuna Senatului să le anunț colegilor prezența alături de noi a domnului rector și a întregii conduceri a USAMV. Pentru că pregătisem o surpriză, cer, de asemenea, permisiunea ca studenții să ofere câte o plantă de bujor tuturor doamnelor aflate în plenul Senatului, povestind, în timp ce studenții pătrundeau în sală, despre dorința lor în a-i sprijini în demersul legislativ de a avea o floare națională.

Până la sfârșitul ședinței, doamne și domni senatori de la toate partidele politice semnaseră deja inițiativa legislativă.

În ziua de 27 octombrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial nr.1041 Legea nr.285/2022 privind declararea bujorului ca floare națională a României.

Legea stipulează organizarea anuală a unui Festival al bujorului, stabilește măsuri de protecție a rezervațiilor naturale de bujor existente în țară. De asemenea, se stipulează stimularea și sprijinirea cultivării bujorului în parcuri și grădini publice, organizarea anuală în zonele cunoscute pentru răspândirea diferitelor specii de bujor, a unor festivaluri consacrate acestora, vernisarea unor expoziții de pictură dedicate bujorului, emiterea unor emisiuni filatelice având ca temă florală diferite specii ale florii de bujor.

Dincolo de aceste măsuri de promovare sau de protejare a florii de bujor, legea are rolul de a facilita răspândirea și menținerea în conștiința publică a unui important element de identitate și mândrie națională.