Cum ne-a răpit Schengen zeci de milioane de euro de la buget

“Ce-am avut şi ce-am pierdut?” “Nu ne interesează?” Fals! Un succes al aderării ne-ar fi adus numai la bugetul de stat venituri de ordinul zecilor de milioane de euro.

Amânarea aderării nu ne afectează, neapărat, din punctul de vedere al circulaţiei persoanelor. Fie că vor să muncească sau să facă turism, cei ce doresc acest lucru o fac şi fără ca ţara noastră să fie parte din Schengen. Problema aparţine transportatorilor şi exportatorilor, dar şi economiei, în mare parte dependentă de exporturi şi importuri.

Transportatorii, exportatorii şi bugetul

“Cei care suferă mai mult sunt transportatorii şi cei care fac exporturi, pentru că aceştia trebuie să treacă prin controale de frontieră, întârzie, apar costuri suplimentare, deci din punctul de vedere al comerţului şi al transporturilor este o pierdere. S-ar elimina toate aceste proceduri vamale prin care trebuie să trecem în momentul în care exportăm sau importăm din Europa. Aderarea la Schengen se traduce printr-o creştere a afacerilor companiilor exportatoare pentru veniturile noastre, ale tuturor, şi pentru veniturile bugetului, pentru că un comerţ intensificat şi afaceri mai vii ar aduce şi nişte atrageri mai mari din impozite şi taxe. Ar putea fi vorba de câteva zeci de milioane de euro, dacă vorbim despre bugetul general”, a declarat analistul economic Aurelian Dochia pentru Q Magazine.

Pe de altă parte, spune analistul,  există probabilitatea ca amânările să continue, odată ce există campanii de presă împotriva valului de imigranţi români, în contextul unei crize economice şi în prag de alegeri.

“Mie mi-e teamă că nu din cauza României, ci pe fondul evoluţiilor din Europa, s-ar putea ca lucrurile să se înrăutăţească pe parcurs, avem alegeri naţionale în câteva ţări importante europene, presa este tot timpul plină de discuţii şi de dezbateri despre românii care au invadat sau care urmează să invadeze diverse ţări europene dacă s-ar rezolva chestiunea Schengen. S-a creat o adevărată isterie în masă şi mi-e teamă că, pe fondul acesta de criză economică, al rezultatelor alegerilor care au fost şi în Italia şi care urmează să fie şi în alte ţări, de fapt, lucrurile se vor degrada şi tot procesul de integrare europeană va suferi un recul”, a adăugat Dochia.

Cozile de kilometri din vămi

Timpii de aşteptare petrecuţi în graniţe, mărfurile care ajung mai greu la destinaţie, transportul de pasageri este afectat pentru că au loc controalele, de multe ori se verifică şi bagajele, foarte mult deranj pentru toată lumea şi întârzieri, ne-a explicat şi consultantul în transporturi Augustin Hagiu.

“Orice întârziere în transport se cuantifică în costuri operaţionale mai mari, să nu uităm că în ultimii ani am avut diverse situaţii în care cozile la ieşirea de la Nădlac sau Ruse, sau Giurgiu se întindeau pe kilometri întregi, şi, evident, că banii pierduţi de transportatori creşteau de la o oră la alta. Este dificil. Pentru noi, pentru transport, Schengen ar fi însemnat optimizarea costurilor raportat la o componentă esenţială a timpilor de odihnă şi conducere”, a declarat Hagiu pentru Q Magazine­­­.

Hagiu reproşează tuturor politicienilor care au fost la putere că nu au reuşit să găsească numitorul comun pentru interesul national, adică intrarea în Schengen.

Eşecul din ochii investitorilor

Analistul Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii Capital Partners, subliniază şi alte pierderi. În primul rând, cele legate de imaginea ţării, puternic influenţată în ochii investitorilor, care întotdeauna ţin cont de semnale politice atunci când decid să-şi plaseze banii.

“E un eşec şi acesta se scontează în percepţiile investitorilor stăini, mai ales că se pare că în contra intrării noastre în Schengen sunt destul de mulţi, nu doar Germania, şase – şapte mari puteri economice. Acesta este un aspect calitativ care afectează, pentru că investitorii, mai ales cei foarte mari, ţin cont de simbolistica politică, Deci, înainte de a angaja sume mari într-o ţară din aceasta periferică, precum România, se uită la toate semnalele, inclusiv la cele politice sau la cele de percepţie”, a declarat Lionăchescu pentru Q Magazine.

„În acelaşi timp, pe lângă pierderile transportatorilor şi exportatorilor care se regăsesc în PIB-ul României ca un minus de ordinul zecilor de milioane de euro pe an, Lionăchescu aminteşte şi de costurile evidente de operare a vămilor. “Frontiera respectivă, existând în continuare, costă statul român în fiecare zi: poliţie de frontieră, echipamente ş.a.m.d. Iarăşi se poate cuantifica şi trebuie să fie de ordinul milioanelor de euro pe an. E ridicol să auzim o retorică din asta că nu ne costă şi că nu ne interesează că nu intrăm în Schengen”, a mai spus Lionăchescu.

Cum să fii ostil cu cea mai mare putere economică?

El nu crede că România va reuşi o intrare în Schengen în următorii doi ani din cauza lipsei de tact în negociere a politicienilor români, dar şi al unor tendinţe în politica europeană. Mai mult decât atât, el se întreabă de ce alegem ostilitate faţă de Germania, cea mai mare putere economică din Europa.

“Trăim într-o perioadă în care populismul cucereşte ca o cangrenă Europa şi, din păcate, noi nu ştim nu înţelegem acest joc, ne supărăm, poate în următorul ciclu electoral vom vedea alt Parlament, altă Comisie, mult mai reticentă la extinderi, la compromisuri, mai ales ţinând cont de propriile naţionalisme în ţările mari, precum Marea Britanie. Se spune că Europa de Sud-Est este o piaţă… o piaţă există atâta vreme cât există putere de cumpărare şi creştere economică. Dacă nu le poţi oferi măcar pe astea, n-are rost să discutăm de poziţii de negociere. Dacă ne iluzionăm că e interesul Germaniei să rezolve neajunsurile României este o mare problemă. Este interesul nostru să fim alături de nucleul dur, de învingătorii şi conducătorii UE. Ori noi jucăm o carte nepotrivită cu acest filofranţuzism nejustificat. Sfidăm Germania, dar întreţinem relaţii exagerat de cordiale cu o Franţă care nu performează economic şi se poziţionează uşor-uşor ca următorul bolnav al Europei. Câtă lipsă de viziune putem avea, în loc să fim alături de anglo-saxoni, care, evident, conduc Europa, continuăm să fim alături de prietenii socialişti”, a mai spus Lionăchescu.

Cel mai mare risc

Analistul William Jackson de la firma britanică de consultanţă Capital Economics

atrage atenţia că, dacă România va considera că UE nu doreşte ca ţara noastră să fie inclusă în Schengen, ar fi o greşeală, întrucât nu va implementa reformele necesare unei viitoare decizii pozitive.

“Probabil, un risc mai mare ar fi dacă autorităţile române percep problemele legate de Schengen ca o lipsă de voinţă din partea UE ca România să beneficieze de toate drepturile de membru. Dacă acest scenariu s-ar realiza, ar reduce voinţa autorităţilor de a implementa reformele politice şi economice necesare. UE este o ancoră importantă de promovare a reformelor în Europa de Est, lucru ce a îmbunătăţit calitatea instituţilor şi a dus la standarde de viaţă mai bune. Dacă acest trend se inversează, atunci perspectivele pe termen lung ale economiei româneşti ar avea de suferit”, a declarat Jackson pentru Q Magazine.