Cum schimbă Biroul Electoral Central regulile din mers

O decizie halucinantă a Biroului Electoral Central (BEC) luată ieri frânge pe genunchi spiritul unui buchet întreg de legi în vigoare și naște un nou abuz de proporții, cu efecte greu de estimat în viitor.

• Blocul Național Sindical solicită retragerea imediată a proiectului legii salarizării
• Institutul Național al Magistraturii: Tot mai puțini tineri își mai doresc să devină judecători și procurori
• Noua practică bruxelleză: lobby mascat pe lângă oficialii europeni prin intermediul presei
• Polița privată de sănătate sau drumul către occidentalizarea sistemului public de sănătate
• Fostul ministru Darius Vâlcov a fost eliberat condiționat

Mai precis, în premieră, se dă verde la candidați independenți pe liste de partid, o nouă modificare a legislației electorale operată în buza alegerilor, la fel cum a fost și OUG de comasare a alegerilor ori devansarea alegerilor prezidențiale. Practic, în România nu mai există nicio limită în ce privește reglementarea abuzivă a unor fapte, în beneficiul puterii și nu mai funcționează nici stavilele tradiționale numite CCR, Parlamentul, Avocatul Poporului, societatea civilă ori presa.

Hotărîrea adoptată de BEC în numele unei așa-zise interpretări a legii, stipulează:

„Art. 1. (1) La alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din data de 9 iunie 2024, alianţele electorale pot include pe listele de candidaţi la funcţiile de consilier local, de consilier judeţean sau de consilier al Consiliului General al Municipiului Bucureşti persoane care nu sunt membre ale formaţiunilor politice care intră în alcătuirea respectivelor alianţe electorale.

(2) La alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din data de 9 iunie 2024, alianţele electorale pot propune la funcţiile de primar, de primar general al municipiului Bucureşti sau de preşedinte al unui consiliu judeţean persoane care nu sunt membre ale formaţiunilor politice care intră în alcătuirea respectivelor alianţe electorale.

Art. 2. La alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din data de 9 iunie 2024, listele susţinătorilor întocmite anterior publicării prezentei hotărâri pentru persoanele aflate în situaţiile de la art. 1 rămân valabile şi pot fi utilizate de alianţele electorale pe ale căror liste figurează în calitatea de candidat.”

Să o luăm metodic:

Până azi, nimic nu împiedica un partid sau o alianță să susțină în alegeri un independent. Era suficient să nu își desemneze un candidat propriu și să anunțe public că susțin independentul X. Existau anumite constrângeri tehnice, desigur, cum ar fi faptul că nu se pot deconta cheltuieli electorale și nici nu pot apărea partidele susținătoare pe buletinul de vot, dar nu era ceva insurmontabil. Așa a candidat, de altfel, și actualul primar general, Nicușor Dan, în 2020, ca independent susținut de USR/PLUS. Deci nu pare că acesta e motivul noilor reglementări.

Prin respectivele noi reglementări, partidele pot plasa pe listele proprii candidați independenți, care au din start avantajul că nu mai trebuie să strângă semnături de susținere individual, beneficiind de semnăturile listei de partid. Plus alte avantaje, după cum vom arăta.

De ce spunem că asistăm la un abuz grosolan al BEC? Pentru că legislația electorală și politică are nenumărate prevederi care interzic independenții pe liste de partid.

Articolul 17 din legea alegerilor europarlamentare prevede limpede:

„(4) Nu se pot depune liste de candidaţi independenţi. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale. Nu se admit candidaturi independente ale membrilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.”

Articolul 52 din legea alegerilor parlamentare prevede și el:
„5) Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale. Nu se admit nici liste de candidați independenți.”

De asemenea, legea partidelor politice prevede la articolul 31:

„În cazul în care alianţa politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidaţii trebuie să facă parte dintr-un partid politic membru al alianţei”.

Alianța politică, trebuie spus, are mult mai multă greutate decât o alianță electorală și vom explica de ce. Alianța politică se face, de principiu, pe termen nedefinit și trece prin același proces de naștere ca un partid politic, implicând înscrierea la tribunal și ea se păstrează în respectiva formulă și după alegeri, pînă la momentul în care partidele componente decid să se rupă.

Alianța electorală, în schimb, se face doar pentru un scrutin, se înscrie la BEC și are termen de valabilitate doar până la terminarea votului, după care ea se desface de la sine.

Legea alegerilor locale, spre deosebire de restul legilor electorale, nu conține explicit – probabil o scăpare – interdicția candidaturilor independente pe liste de partid, dar nici nu are măcar cea mai mică prevedere care să indice posibilitatea acestora.

Atât litera cât și spiritul legislației electorale nu permit candidaturi independente pe liste de partid din motive logice, pentru că acest lucru ar duce la crearea unor ronini politici, aleși locali liberi de obligații față de un ”stăpîn” politic, deși sunt creația acestuia.

Un candidat ajuns primar sau consilier ca independent, dar pe listă de partid, nu va fi supus, spre exemplu, constrângerilor prevăzute de actuala legislație, anume pierderea mandatului în cazul demisiei sau excluderii din partidul care l-a propulsat în funcție.

El poate demisiona relaxat după alegeri din partidul care l-a pus pe listă și să meargă unde are chef, oricînd. Mai mult, în cazul alianțelor electorale, el devine liber de contract în mod automat, pentru că alianțele se desfac, cum spuneam, de la sine, după alegeri.

Decizia BEC dă naștere unei categorii de privilegiați: superaleșii locali, liberi să se transfere cînd și unde vor. Piața transferurilor este potențată instituțional din acest moment.

Un alt lucru incorect în decizia BEC e că un candidat care a început să strîngă semnături ca independent, dar decide la un moment dat să candideze pe o listă de partid, poate păstra semnăturile deja adunate și să le transmită noului său vehicul politic. Dar dacă oamenii au decis să semneze pentru el tocmai pentru că nu e om de partid, nu se cheamă că ei au fost înșelați?

În fine, mai poate apărea o aberație electorală. Legislația de până acum nu interzice unui membru de partid să candideze în alegeri ca independent, păstrându-și statutul de membru (dacă partidul nu îl sancționează cu excluderea). Cu noile reglementări, însă, am putea asista la o candidatură ca independent a unui membru – să zicem exemplificativ USR – pe listele alianței PSD-PNL, fără a se înscrie în vreunul dintre cele două partide, ceea ce înseamnă că nu va fi considerat automat demisionar din partidul său, conform prevederilor legii partidelor. După alegere, se poate întoarce liniștit cu mandat cu tot în partidul său.

Nu știm exact care e scopul urmărit prin decizia BEC, pot fi mai multe. Sigur e, însă, că asistăm la un nou abuz implicând schimbarea regulilor din mers, în plină perioadă electorală. Și cum până la alegeri încă mai e, nu ne rămâne decît să așteptăm viitoarele „reglementări”, din stirpea celor care au devenit o regulă în România profund dedicată valorilor democrației.