Curtea de Justiţie a UE răspunde CCR: Noțiunea „soț” cuprinde soții de același sex

Magistraţii Curţii de Justiţie a UE (CJUE) au transmis marţi, la solicitarea Curţii Constituţionale (CCR), un punct de vedere menit să lămurească problemele ridicate de un cuplu gay privind nerecunoașterea în România a căsătoriei celor doi, încheiată în străinătate.

Citiţi şi: Felix Bănilă: Mă recomandă cei peste 20 de ani de activitate

Românul Adrian Coman și americanul Robert Claibourn Hamilton s-au căsătorit oficial la Bruxelles în 2010. Ei au cerut să li se recunoască mariajul şi în România. Autoritățile române i-au informat însă pe cei doi că Robert Hamilton poate beneficia numai de drept de ședere pe o perioadă de trei luni, unul dintre motive fiind că el nu putea fi calificat în România drept „soț” al unui cetățean al Uniunii, întrucât acest stat membru nu recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex („căsătorii homosexuale”). Coman și Hamilton au mers însă în instanţele româneşti, acuzând discriminarea pe criteriul orientării sexuale, în exercitarea dreptului de liberă circulație în Uniune.

CJUE arată că și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reiese că relația pe care o are un cuplu homosexual este susceptibilă să intre în sfera noțiunii <viață privată>, precum și a noțiunii <viață de familie>

“Fiind sesizată cu o excepție de neconstituționalitate ridicată în cadrul acestui litigiu, Curtea Constituțională (România) întreabă Curtea de Justiție dacă domnul Hamilton intră în sfera noțiunii de <soț> al unui cetățean al Uniunii care și-a exercitat libertatea de circulație și trebuie, prin urmare, să i se acorde un drept de ședere permanentă în România”, se arată într-un comunicat al instanţei europene.

În hotărârea sa, Curtea amintește că directiva privind exercitarea libertății de circulație reglementează doar condițiile de intrare și de ședere ale unui cetățean al Uniunii în alte state membre decât cel al cărui resortisant este și că ea nu poate constitui temeiul unui drept de ședere derivat în favoarea resortisanților unui stat non-UE, membri ai familiei unui cetățean al Uniunii, în statul membru al cărui resortisant este acest cetățean.

“Directiva nu este, așadar, susceptibilă să constituie temeiul unui drept de ședere derivat în favoarea domnului Hamilton în statul membru al cărui resortisant este domnul Coman, România”, precizează CJUE.

CONDIŢII EGALE

Conform Curţii, condițiile de acordării dreptului de ședere derivat nu trebuie să fie mai stricte decât cele prevăzute de directiva pentru acordarea unui asemenea drept de ședere unui resortisant al unui stat non-UE, membru al familiei unui cetățean al Uniunii care și-a exercitat dreptul de liberă circulație stabilindu-se într-un stat membru, altul decât cel al cărui resortisant
este.

Curtea constată totodată că, în cadrul directivei privind exercitarea libertății de circulație, noțiunea „soț”, care desemnează o persoană legată de o altă persoană prin căsătorie, este neutră din punctul de vedere al genului și este, așadar, susceptibilă să înglobeze soțul de același sex al unui cetățean al Uniunii. Curtea precizează însă că starea civilă a persoanelor, care cuprinde normele referitoare la căsătorie, este o materie care intră în competența statelor membre și că dreptul Uniunii nu aduce atingere acestei competențe, statele menționate fiind astfel libere să prevadă sau să nu prevadă căsătoria homosexuală.

Magistraţii europeni precizează că ordinea publică, invocată în speță drept justificare pentru a restrânge dreptul de eliberă circulație, trebuie interpretată în mod strict

De asemenea, conform CJUE, refuzul unui stat membru de a recunoaște, exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE, căsătoria acestui resortisant cu un cetățean al Uniunii de același sex legal încheiată într-un alt stat membru este susceptibil să împiedice exercitarea dreptului acestui cetățean de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre.

LIBERTATEA DE CIRCULAŢIE

“Aceasta ar face ca libertatea de circulație să varieze de la un stat membru la altul în funcție de dispozițiile de drept național care guvernează căsătoria între persoanele de același sex, precizează CJUE. În aceste condiții, Curtea amintește că libera circulație a persoanelor poate face obiectul unor restricții independente de cetățenia persoanelor în cauză, cu condiția ca aceste restricții să se întemeieze pe considerații obiective de interes general și să fie proporționale cu obiectivul legitim urmărit de dreptul național”, punctează CJUE.

Magistraţii europeni precizează că, în această privință, ordinea publică, invocată în speță drept justificare pentru a restrânge dreptul de eliberă circulație, trebuie interpretată în mod strict, astfel încât sfera ei să nu poată fi stabilită unilateral de fiecare stat membru fără exercitarea unui control din partea instituțiilor Uniunii.

Obligația unui stat membru de a recunoaște, exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE, o căsătorie homosexuală încheiată într-un alt stat membru, conform dreptului acestui stat, nu aduce atingere instituției căsătoriei în acest prim stat membru, subliniază CJUE.

INSTITUŢIA CĂSĂTORIEI HOMOSEXUALE

“În special, această obligație nu impune acestui stat membru să prevadă, în dreptul său național, instituția căsătoriei homosexuale. În plus, o asemenea obligație de recunoaștere exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE nu aduce atingere identității naționale și nici nu amenință ordinea publică a statului membru în cauză”, punctează CJUE.

Curtea mai amintește că o măsură națională care este de natură să împiedice exercitarealiberei circulații a persoanelor nu poate fi justificată decât dacă această măsură este conformă cu drepturile fundamentale care sunt garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

“Întrucât dreptul fundamental la respectarea vieții private și de familie este garantat la articolul 7 din cartă, Curtea arată că și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reiese că relația pe care o are un cuplu homosexual este susceptibilă să intre în sfera noțiunii <viață privată>, precum și a noțiunii <viață de familie> la fel ca cea a unui cuplu heterosexual care se află în aceeași situație”, conchid magistraţii CJUE.

Citiţi şi: Referendum după decizia CCR