Deciziile CCR privind completurile de judecată, implicarea serviciilor de informații și rejudecarea cauzelor de corupție: Concluziile avocatului general în fața CJUE

Avocatul general Michal Bobek a susținut în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) că nu a fost încălcat dreptul UE în urma Deciziilor Curții Constituționale nr. 685/2018 (privind compunerea nelegală a completurilor de judecată) și nr. 51/2016 (prin care au fost declarate neconstituționale măsurile de supraveghere tehnică efectuate de către serviciile de informații, pentru care nu aveau competență). În schimb, rejudecarea cauzelor de corupție care țin de administrarea fondurilor  Uniunii, ca urmare a Deciziei nr. 417/2019, reprezintă o măsură susceptibilă a aduce atingere intereselor financiare ale UE, potrivit unui comunicat emis joi, 4 martie, de CJUE.

• Criză de personal în construcții și instalații
• Coiful de la Coțofenești și brățările dacice se întorc acasă
• Simina Tănăsescu: Digitalizarea excesivă este un pericol
• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși

Avocatul general, parte a soluționării cauzelor CJUE

La întrebările preliminare adresate CJUE de diferite instanțe din România pe parcursul anului 2019, cu privire la independența judecătorilor, statul de drept și combaterea corupției, avocatul general Bobek a prezentat concluziile în cauzele conexate C-357/19, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și alții/QN și alții, și C-547/19, CY și alții, cauza C-379/19, DNA – Serviciul Teritorial Oradea/IG și alții, respectiv în cauzele conexate C-811/19 și C-840/19, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și alții/FQ și alții.

Fără a dispune de un caracter obligatoriu pentru Curtea de Justiție, concluziile avocaților general urmăresc propunerea, în deplină independență, a unor soluții judicie în cauzele care le-au fost atribuite, pentru ca ulterior judecătorii CJUE să delibereze asupra argumentelor prezentate.

Compunerea nelegală a completurilor de judecată

Prin Decizia nr. 685/2018, Curtea Constituțională (CCR) a statuat, la 7 noiembrie 2018, că au fost compuse în mod necorespunzător anumite completuri ale instanței supreme naționale, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Pe baza acestei decizii, părțile interesate au dispus de posibilitatea de a formula căi extraordinare de atac, prin intermediul cărora au ridicat potențiale probleme atât cu privire la la protecția intereselor financiare ale Uniunii, în temeiul articolului 325 alineatul (1) TFUE, cât și în raport cu interpretarea noțiunii de „instanță judecătorească constituită în prealabil prin lege”, menționată la articolul 47, al doilea paragraf din cartă.

Principalul argument, prezentat de avocatul general în fața CJUE, a vizat recunoașterea în dreptul UE a unei marje de apreciere a statelor membre în privința compunerii completurilor de judecată și a căilor de atac disponibile. În lipsa unei reglementări la nivelul UE, orice curte constituțională poate aplica standarde naționale, cu condiția ca acestea să fie efective și rezonabile în privința protecției drepturilor constituționale.

„Primo, decizia nici nu creează noi căi de atac, nici nu modifică sistemul preexistent al căilor de atac. Secundo, niciun element nu sugerează că scopul acesteia a fost acela de a compromite instrumentele juridice disponibile pentru combaterea corupției sau de a aduce atingere protecției intereselor financiare ale Uniunii. Tertio, eventualele efecte practice ale deciziei sunt limitate în timp și nu conduc la abandonarea procedurii penale, ci doar la o redeschidere a unei faze a procedurii. Quarto, motivarea deciziei se întemeiază pe dreptul fundamental la un proces echitabil.”

Potrivit concluziilor formulate de avocatul general Bobek, informează CJUE.

În același timp, avocatul general a opinat că nu au fost evidențiate elemente susceptibile care să pună sub semnul întrebării independența sau imparțialitatea CCR. Participarea unor instituții „politice” la numirea judecătorilor CCR, nu transformă Curtea „într-un organ politic ce aparține sau este subordonat puterii executive.”

Constatarea judecătorilor CCR privind compunerea nelegală a unor completuri de judecată din cadrul unei instanțe supreme în temeiul încălcării dreptului la o instanță independentă și imparțială nu aduce atingere principiilor independenței judecătorilor și statului de drept, respectiv intereselor financiare ale Uniunii.

Măsurile de supraveghere tehnică efectuate de către serviciile de informații

Prin intermediul Deciziei nr. 51/2016, pronunțată de CCR la 16 februarie 2016, a fost declarată neconstituțională participarea serviciilor naționale de informații în vederea punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică dispuse în cadrul urmăririi penale. Au fost excluse din procesul penal, probele obținute în situațiile în care SRI nu dispunea de competență. Un regim diferit a fost aplicat probelor care indicau infracțiuni de terorism, precum și celor care aduceau atingere securității naționale, domenii asupra cărora SRI și-a păstrat competența.

Argumentul privind nereglementarea din dreptul Uniunii este invocat de avocatul general Michal Bobek și în raport cu executarea măsurilor de supraveghere tehnică în cadrul unui proces penal, respectiv în privința definirii rolului și competențelor serviciilor naționale de informații.

„O curte constituțională națională este în mod natural în măsură să declare că anumiți actori sau organe nu pot pune în executare măsuri de supraveghere tehnică. Faptul că o astfel de decizie constituțională va avea repercusiuni procedurale asupra procedurilor penale în curs și viitoare în materie de corupție este o consecință necesară și logică.”

Menționează avocatul general Bobek în formularea concluziilor, potrivit comunicatului CJUE.

Compatibilă cu dreptul UE este și decizia CCR prin care a fost declarată neconstituționalitatea măsurilor de supraveghere tehnică luate efectuate de către serviciile naționale de informații în cadrul procesului penal.

Rejudecarea cauzelor de corupție care țin de administrarea fondurilor Uniunii

Ca urmare a Deciziei nr. 417/2019, unele cauze de corupție privind administrarea fondurilor UE, soluționate deja printr-o hotărâre, au fost rejudecate. Judecătorii CCR au opinat că ÎCCJ nu a îndeplinit obligația legală de a constitui completuri specializate în vederea soluționării infracțiunilor de corupție, în primă instanță.

Raportându-se la existența unor îndoieli serioase asupra consecințelor practice, perceptible sau așteptate, care rezidă din jurisprudența CCR, avocatul general semnalează că măsura rejudecării unor cauze de corupție poate leza interesele financiare ale Uniunii, ca urmare a neîndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 325 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

„Decizia nr. 417/2019 impune rejudecarea în primă instanță a tuturor cauzelor aflate în etapa apelului, în care hotărârea primei instanțe a fost pronunțată între 21 aprilie 2003 și 22 ianuarie 2019. Ținând seama de nivelul general de complexitate a cauzelor privind infracțiunile de corupție săvârșite de persoanele care intră în sfera de competență a ÎCCJ, precum și de probabilitatea declarării unui apel, efectele așteptate în mod rezonabil ale acestei hotărâri sunt foarte extinse.”

Subliniază avocatul general Bobek, potrivit comunicatului CJUE.

Protecția efectivă a intereselor financiare ale UE poate să fie afectată ca urmare a constatării nelegalității compunerii completurilor de judecată din cadrul unei instanțe supreme ca urmare a invocărei faptului că respectivele completuri nu sunt specializate.