Deficitul tot mai mare de magistrați din România generează îngrijorări în UE

Comisia Europeană a publicat cel de-al patrulea Raport privind Statul de Drept, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

• Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român
• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită

Potrivit sursei citate, prezentul raport notează progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2022 și anume: adoptarea noilor Legi ale justiției și constituirea grupului de experți independenți pentru evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneția cu privire la noile legi ale justiției, impactul pozitiv al măsurilor administrative luate pentru asigurarea resurselor umane în cadrul DNA, funcționarea sistemului post-SIIJ.

În plus, sunt remarcate punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale, precum și implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, conform calendarului.

Comisia Europeană își menține îngrijorările cu privire la deficitul de resurse umane din sistemul judiciar. În același timp, constată lipsa progreselor cu privire la: reglementarea activității de lobby la nivelul Parlamentului, consolidarea independenței mass-media, îmbunătățirea procedurilor de consultare publică în procesul de legiferare şi acreditarea internațională a Institutului pentru Drepturile Omului.

Percepția publicului general este că independența sistemului judiciar a crescut în comparație cu 2022, la 48% dar se menține la același nivel ca și în 2016. Un alt aspect care impune o atenție suplimentară este faptul că percepția la nivel de experți și mediu de afaceri este aceea că nivelul corupției rămâne ridicat.

Referitor la Pilonul I – Sistemul de justiție, se evidențiază că noile Legi ale justiției reprezintă un progres semnificativ pentru consolidarea independenței justiției, precum și faptul că ele abordează mai multe preocupări de lungă durată și contribuie în mod pozitiv la consolidarea eficienței și independenței sistemului judiciar.

Cu privire la calitatea actului de justiție, se reține că sunt dezvoltate, în continuare, instrumente digitale pentru gestionarea cauzelor, statistici și afișarea on line a deciziilor instanțelor.

În ceea ce privește eficiența în ansamblu a sistemului, se menționează faptul că aceasta a crescut, având în vedere diminuarea duratei proceselor. În ciuda numărului mare de cazuri noi, rata de soluționare a cauzelor civile și comerciale rămâne de peste 100%, fiind mai multe cauze soluționate decât cele nou intrate.

Pe de altă parte, se reține că deficitul tot mai mare de magistrați generează îngrijorări serioase, deoarece ar putea avea impact asupra calității și eficienței sistemului judiciar. Situația a devenit critică în unele instanțe și parchete ca urmare a unui număr ridicat de pensionări de anul trecut. De asemenea, Raportul notează că numărul de cauze pe rolul instanțelor rămâne ridicat.

În privința Pilonului II – Cadrul anticorupție, Comisia a menționat că se mențin rezultatele pozitive în combaterea corupției, inclusiv cazuri de mare corupție, au fost abordate provocările operaționale ale DNA, reforma Codului penal și a Codului de procedură penală este finalizată și Parchetul European (EPPO) apreciază buna cooperare cu autoritățile naționale.

A fost notat și faptul că Senatul a adoptat reguli privind criteriile obiective pentru ridicarea imunității, în oglindă cu cele adoptate de Camera Deputaților în 2019.

Referitor la Agenția Națională de Integritate, au fost reținute progresele realizate privind codificarea legilor integrității, digitalizarea declarațiilor de avere și interese, precum și faptul că instituția este autoritatea competentă să soluționeze raportările avertizorilor de integritate.

Pe baza acestei analize, Comisia a formulat șapte recomandări pentru România: să finalizeze evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind Legile justiției; să dispună măsurile operaționale necesare pentru soluționarea provocărilor restante privind investigarea infracțiunilor în sistemul judiciar; să intensifice eforturile pentru asigurarea resurselor umane necesare în sistemul judiciar, inclusiv pentru unitățile de parchet; să introducă reguli privind activitatea de lobby pentru parlamentari; să ia măsuri pentru consolidarea independenței mass-media; să asigure consultarea publică efectivă în procesul legislativ; să continue eforturile privind acreditarea internațională a Institutului privind Drepturile Omului.

Cu privire la Raportul privind statul de drept, ministrul justiției, Alina Gorghiu, a declarat următoarele: „Raportul privind statul de drept de anul acesta constată în mod obiectiv progresele înregistrate de România care au condus la consolidarea independenței justiției, precum și a prevenirii și combaterii corupției. Sunt multe aspecte pozitive în acest raport, dar ritmul reformelor trebuie menținut. Vom continua dialogul deschis și onest cu Comisia Europeană și cu Statele Membre în cadrul acestui exercițiu.“