Der Spiegel: Iohannis, un agitator laureat al premiului Charlemagne

Declarațiile belicoase ale președintelui Klaus Iohannis referitoare la chestiunea Ținutului Secuiesc au atras atenția presei germane.

Publicația Der Spiegel a publicat un articol deloc măgulitor la adresa președintelui României, intitulat „Un agitator laureat al premiului Charlemagne”. Potrivit publicației germane, Klaus Iohannis a dezamăgit și a dezonorat premiul Aachen Charlemagne, premiu pe care l-a primit în decembrie 2019.

„Premiul Aachen Charlemagne este de a onora serviciile de unificare europeană. Însă acum, actualul câștigător al premiului, Klaus Iohannis, incită minoritatea maghiară din România. Acest lucru amintește de unele vremuri întunecate”, se scrie în Der Spiegel.

În Der Spiegel se arată că motivul pentru care Klaus Iohannis a luat acest premiu este acela că a fost văzut „ca un politician care a rezistat tentațiilor naționaliste”. Mai mult decât atât, este subliniată apartenența președintelui României la minoritatea sașilor transilvăneni, minoritate care a fost „colectiv suspectată de fascism după cel de-al doilea război mondial”.

Iohannis este acuzat de jurnaliștii germani că a preluat unul dintre cele mai grave clișee ale naționaliștilor români, acela că Ungaria se străduiește să rupă Transilvania de România. În articolul amintit se analizează și cronologia evenimentelor, jurnaliștii fiind de părere că era „clar din start” că Senatul va respinge legea autonomiei, ceea ce s-a și întâmplat. Nu a fost trecută cu vederea nici adresarea expresă către PSD în limba maghiară, aceasta fiind calificată drept malițioasă și parodică.

Însă acum Iohannis însuși joacă un joc politic cu unul dintre cele mai grave clișee ale naționaliștilor români – mitul că Ungaria se străduiește să se despartă de regiunea Transilvaniei și folosește minoritatea maghiară a României ca a cincea coloană. Săptămâna trecută, Iohannis a luat disputa pentru legea autonomiei Ținutului Secuiesc ca motiv pentru o declarație dramatică care a declanșat un scandal politic în țară.

Der Spiegel amintește că a existat un precedent: evenimentele din martie 1990, generate de teoriile conspirației despre secesiunea Transilvaniei.

„În timp ce încerca să lupte împotriva pandemiei corona în calitate de președinte cu guvernul, Iohannis a spus că reprezentanții minorității maghiare și social-democrații de opoziție au complotat împreună. „Se luptă în birourile secrete ale Parlamentului pentru a da Transilvania maghiarilor”, a spus Iohannis. La prima vedere, aspectul său a fost despre un statut controversat de autonomie pentru minoritatea maghiară din regiunea Secuiesc din estul Transilvaniei. O lege corespunzătoare a fost adoptată recent de camera inferioară a Parlamentului României, deoarece, după o anumită perioadă de timp, fără o dezbatere plenară, se consideră că este adoptată automat. Cu toate acestea, a fost clar din start că Senatul va respinge legea – ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută, în ziua discursului mult discutat al lui Iohannis. El a vorbit personal cu șeful social-democraților, Marcel Ciolacu, personal: Ce le-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, pentru asta? În discursul său, șeful statului a rostit chiar și câteva cuvinte maghiare într-o manieră malițioasă, parodică – și aceasta a fost o piesă de fond din naționalul naționalismului românesc”.