Vosganian: Starea de alertă trebuia să fie premergătoare stării de urgență!

Varujan Vosganian a reacționat după anunțul făcut ieri de președintele Klaus Iohannis, potrivit căruia România va intra în starea de alertă, după 15 mai, dată la care se încheie starea de urgență.

Vosganian atrage atenția că starea de alertă ar fi trebuit să fie, în mod logic, premergătoare stării de urgență. Potrivit legii, starea de alertă are „rolul de prevenire a stării de urgență și abia în al doilea rând de înlăturare a consecințelor stării de urgență”.

În opinia liderului ALDE, starea de alertă ar fi trebuit declarată în ianuarie, iar măsurile ce ar fi trebuit luat în acea perioadă de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență ar fi trebuit să ne pregătească pentru ceea ce a urmat.

„În ordinea firească a lucrurilor și în spiritul legii, la nivel național starea de alertă trebuia să fie premergătoare stării de urgență!!!

Legislația privind starea de alertă e un amalgam de prevederi ambigue și contradictorii, unele vădit neconstituționale. Socotesc că trebuie să ne lămurim exact în legătură cu prevederile și limitele legii (e vorba, în principal de OUG 21/2004) ca să se evite dezbaterile sterile și abuzurile.
Iată o primă temă: Potrivit voinței legiuitorului (vezi art. 20 alin.c și alin e.) starea de alertă este, în principal, premergătoare stării de urgență. Ea are, în primul rând, rolul de prevenire a stării de urgență și abia în al doilea rând de înlăturare a consecințelor stării de urgență (vezi, de pildă art. 8^2.1).

În mod normal, respectând spiritul legii și ordinea firească a lucrurilor, starea de alertă ar fi trebuit declarată în ianuarie. Măsurile impuse de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență de ar fi trebuit să fie, printre altele: asigurarea măsurilor de protecție (măști, combinezoane, mănuși etc.), asigurarea infrastructurii medicale (spații de terapie intensivă, ventilatoare, dezinfectanți etc.), corecta informare a populației, coordonarea echipelor de epidemiologi și specialiști în boli infecțioase, asigurarea resurselor financiare necesare, elaborarea metodologiilor privind încadrarea corectă și contabilizarea infectărilor, vindecărilor și deceselor etc.

Abia atunci când riscul devenea iminent și de amploare se putea declara starea de urgență, pentru care starea de alertă prealabilă ne-ar fi ajutat să fi pregătiți”, a scris Varujan Vosganian pe Facebook.