Premieră în Uniunea Europeană. Polonia şi-ar putea pierde dreptul de vot şi să fie, astfel, alungată de la masa deciziilor. Comisia Europeană a declanşat „opţiunea nucleară”, adică procedura de activare a articolului 7 din Tratatul UE. Nemulţumirile instituţiilor europene vin după ce Polonia nu renunţă cu niciun chip la reforma sistemului judiciar. Situaţia este identică cu cea din România, spune fostul ministru al Justiţiei, Cristian Diaconescu pentru Q Magazine. Politicul vrea să se bage peste cei care înfăptuiesc Justiţia!
Independenţa magistraţilor din Polonia este grav afectată, iar asta nu se vede cu ochi buni de la Bruxelles. Sunt vizate reforma justiţiei constituţionale, adoptată în 2016, dar şi decizii recente care vizează Curtea Supremă şi Consiliul National al Magistraturii.
„S-a declanşat procedura, nu exista încă o decizie. Este suspendarea dreptului la vot, în condiţiile în care s-au înregistrat încălcări grave în ceea ce priveşte principiile şi valorile fundamentale ale UE. Polonia este în prim plan de un an de zile. Totul se leagă de modificările în ceea ce priveşte competenţele executivului, ale politicului, faţă de sistemul judiciar. Ultima decizie, Senatul polonez a luat-o chiar vinerea trecută şi încă s-au arătat determinări ca politicul să fie abilitat să ia decizii în legătură cu Curtea Supremă şi Consiliul Judiciar, adică CSM din România. Este o premieră. Nu s-a mai activat articolul 7 niciodată. Lipsa dreptului de vot pentru un stat membru îl izolează în interiorul Uniunii Europene, facându-l aproape inexistent. Polonia devine o prezenţă pasivă, nu se poate exprima politic şi să participe la deciziile UE. Ar avea un rol decorativ.”, a declarat Cristian Diaconescu pentru Q Magazine.
Premieră în chip simbolic
Procedura de activare a articolului 7 este numită „opțiunea nucleară” în rândul sancțiunilor pe care le poate da Comisia Europeană. Mai întâi, articolul poate arăta existența unei încălcări grave a statului de drept. Sancțiunile apar, însă, abia după ce toate țările UE, în unanimitate, votează „pentru”. Ungaria a anunţat deja că se va opune, însă Bruxellesul mizează pe importanța simbolică a declanșării procedurii.
Asemănarea cu România pare izbitoare.
„Din punct de vedere al încălcării funcţionării statului de drept, cât şi din perspectiva semnalelor repetate de alarmă de Comisia Europeană, asemănarea este evidentă, aproape până la identitate. Din acest punct de vedere, dacă cineva vrea să înţeleagă ce se întâmplă în Europa, în condiţiile în care într-un stat se fac politici naţionale împotriva sistemului de drept, atunci ar fi o atitutine înţeleaptă. Dacă nu, urmează ca România să suporte consecinţele, nu vreun partid politic sau altul.”, susţine diplomatul Cristian Diaconescu.
Se înţelege la Bucureşti?
„Nu cred că se înţelege. La Bucureşti, astăzi, sensibilităţile clasei politice faţă de semnalele venite din exterior sunt minime spre inexistente. De altfel, răspunsurile Bucureştiului sunt agresive, cu un anumit tip de ţâfnă în legătură cu amestecul pe care partenerii noştri europeni l-ar genera în decizia politicii interne.”, conchide Cristian Diaconescu pentru Q Magazine
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
