În urmă cu câteva minute, judecătorii Curții de Apel din Atena s-au pronunțat în privința cerererii de extrădare a omului de afaceri israelian Beny Steinmetz formulată de statul român. Condamnat de un complet condus de judecătorul Ionuț Matei de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul Ferma Băneasa, la 5 ani de închisoare, Steinmetz a fost reținut în 24 noiembrie 2021 în Grecia, în baza unui Mandat European de Arestare. Statul român le-a cerut autorităților elene să-l extrădeze în România pentru a-și ispăși pedeapsa, însă judecătorii din Grecia au respins această cerere.
- Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
- Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
- Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
- Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită
- Criză de personal în construcții și instalații
Judecătorii s-au pronunțat în jurul orelor 14.00, miercuri, 30 martie, după ce la mai multe termene de judecată au fost analizate atât aspectele ridicate de avocații apărării, cât și de statul român, în justificarea cererii sale. Un aspect important l-a constituit și condamnarea și ulterioara eliberare, prin admiterea recursului în casație, a avocatului Robert Roșu, din același dosar „Ferma Băneasa”, despre care însuși judecătorul Cristi Dănileț arăta aici că a fost „o eroare judiciară”.
Potrivit surselor Q Magazine, prezente în sala de judecată, însuși procurorul elen a declarat că nu poate susține admiterea cererii, întrucât „statul român a transmis informații contradictorii” și are motive serioase să creadă că „unele aspecte juridice îi vor fi defavorabile omului de afaceri”.
Judecătorii s-au retras pentru deliberări, anunțând că se întorc după 5 minute, însă au revenit în mai puțin de două declarând către omul de afaceri: „Am decis să respingem cererea din două motive: credem că nu vi s-a asigurat un proces echitabil și condițiile de detenție ale statului român nu sunt la nivelul celor ale unui stat european. Vom reveni cu motivarea. Din acest moment, domnule Steinmetz, sunteți liber să mergeți oriune doriți!”
Deși procedural există posibilitatea recursului, având în vedere că însuși procurorul a pus concluzii de respingere a cererii, hotărârea devine, practic, definitivă.
Benny Steinmetz se va întoarce probabil, astă seară, în Israel.
Q Magazine a scris despre acest caz aici.
Într-un comunicat transmis după decizie de avocații apărării se arată:
„Decizia Cuții de Apel din Atena a vut în vedere 1. Încălcarea dreptului lui Beny Steinmetz la un proces echitabil în România și 2. Riscul real de a fi supus unui tratament discriminatoriu, inuman și degradant dacă este extrădat.”
„Această hotărâre reafirmă decizia Interpolului împotriva României, deoarece a identificat numeroase încălcări ale dreptului său la un proces echitabil, precum și faptul că urmărirea sa a fost motivată politic.
Decizia, care îl confirmă pe Beny Steinmetz, este o victorie majoră a statului de drept și a principiilor Uniunii Europene împotriva României, care urmărește să țină justiția în strânsoarea intereselor politice și economice.
Apărarea lui Steinmetz demonstrează respectul Greciei pentru valorile și sistemele juridice ale Uniunii Europene, precum și deficitul semnificativ în independența sistemului de Justiție din România. Principiile statului de drept și drepturile omului au prevalat asupra practicilor ilegale și dubioase care au loc în România. Sentința Justiției Greciei adaugă încă o victorie juridică în contextul dezvăluirii urmăririi penale inechitabile la care a fost supus Beny Steinmetz, nu doar în România, ci și pe plan internațional, inclusiv în Elveția.
Luna trecută, Vale, o companie minieră braziliană, și-a retras cererea de 1,2 miliarde de dolari împotriva lui Beny Steinmetz la Înalta Curte din Londra, din cauza temerii de a dezvălui dovezi care ar fi fost în favoarea omului de afaceri israelian.”
După anunțarea deciziei Comisiei de Apel din Atena, Beny Steinmetz a declarat: „Semnificația acestei decizii depășește cu mult justiția mea personală. Este un răspuns puternic și clar al Greciei, ca stat membru al UE, la practicile de persecuții dirijate, motivate politic, la încălcarea statului de drept și a drepturilor omului. Conspirația care a fost pusă la cale împotriva mea a început deja să se prăbușească. Adevărul va prevala în curând. Sunt recunoscător sistemului de justiție elen.”
ISTORIC
Ministerul Justiției, a explicat situația, printr-un comunicat remis la 8 decembrie 2021.
„Omul de afaceri Beny Steinmetz a fost reținut în data de 24 noiembrie 2021, pentru 24 de ore, pe teritoriul Republicii Elene. Acesta a fost prezentat instanţei locale, care a dispus control judiciar cu interzicerea părăsirii teritoriului grec.
Informată fiind de această împrejurare, Curtea de Apel Brașov a trimis autorităţilor elene mandatul european de arestare emis în baza mandatului de executare a pedepsei de 5 ani de închisoare la care a fost condamnat de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Mandatul European de Arestare (MEA) a fost trimis tradus în limba greacă însoţit de documentele suport, de asemenea traduse. În acest moment, procedura este în curs.
Totodată, precizăm că procedurile în speță se desfășoară prin contact direct între autorităţile judiciare române şi elene în baza reglementărilor referitoare la mandatul european de arestare.
În măsura în care Ministerului Justiției i se va solicita asistență, este gata să ajute în limita competențelor legale.”, potrivit MJ.
În octombrie 2021, Interpol a emis o „notiță roșie” pentru a nu se pune în aplicare mandatul de urmărire internațională emis pe numele miliardarului, după ce acesta a fost condamnat la cinci ani de închisoare de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție din România. Chiar dacă ordinul de urmărire a fost anulat de Interpol, fapt comunicat tutror țărilor europene, Steinmeitz a fost reținut înainte de zborul său către Grecia, notează „Globes”.
Steinmetz a fost eliberat pe cauțiune, dar nu putea părăsi țara, până la clarificarea chestiunii.
O „notiță roșie” reprezintă un mandat internațional de arestare pentru o persoană care este căutată de autoritățile din țările membre Interpol, dar reținerea din Grecia a avut loc la aproximativ 3 săptămâni după ce comitetul de supraveghere al Interpol (CCF) a dat instrucțiuni pe 29 octombrie ca ordinul împotriva lui Steinmetz solicitat de România să fie șters. Într-o decizie detaliată, CCF a hotărât, printre altele, că procedura care se desfășoară împotriva sa provine din considerente politice și este grav viciată.
Avocatul Ion Cazacu: Justiția din Grecia nu a condamnat justiția din România, ci excesele unor judecători români
Ion Cazacu, avocatul lui Beny Steinmetz în Dosarul „Ferma Băneasa”, a fost citat ca martor de Curtea de Apel elenă. Acesta a declarat pentru Q Magazine, miercuri, că după o carieră de zeci de ani în domeniul juridic a trăit un sentiment contradictoriu. „Pe de-o parte m-am bucurat pentru dreptate, fiind dezideratul pentru care eu însumi am luptat toată viața, pe de altă parte am simțit regret și tristețe că decizia unor judecători ai țării mele a fost dezavuată de o instanță străină. Nu mi-a fost ușor pentru că, totuși, și profesional și emoțional, aparțin sistemului juridic al țării mele!”
Avocatul Cazacu și-a exprimat regretul că nu a reușit o victorie juridică în fața propriei Curți, din România, Beny Steinmetz fiind condamnat, în schimb a reușit, prin cooperarea cu colegi străini, în fața unei instanțe externe.
Povestind pentru Q Magazine cum e decurs audierea sa ca martor, Ion Cazacu a subliniat că magistrații eleni au fost complet surprinși de faptul că doi dintre judecătorii Înaltei Curți care au pronunțat sentința în Dosarul Ferma Băneasa, Florentina Dragomir și Ionuț Matei, s-au pensionat imediat. Consultând inclusiv documentele emise de Consiliul Superior al Magistraturii, privind pensionarea, magistrații eleni au fost contrariați.

Ion Cazacu a fost procuror din 1976 până în 1992, an în care a intrat în Baroul București. L-a apărat, între alții, și pe fostul prim-ministru Adrian Năstase. A colaborat cu comisiile parlamentare la elaborarea codurilor Penal și de Procedură penală intrate în vigoare la 1 februarie 2014. Foto. A7TV
Ion Cazacu arată că decizia de astăzi, din Grecia, este cumva o prelungire a „primului semnal” dat chiar de 3 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, Rodica Cosma, Ștefan Pistol și Laura Soane, care au admis un recurs în casație, desființând sentința de condamnare și dispunând eliberarea, după un an de închisoare, a lui Robert Roșu, avocat în dosarul în care a fost condamnat și israelianul Steinmetz.
„Am fost plăcut surprins de prestația magistraților din Grecia care nu au expediat cazul, s-au concentrat asupra amănuntelor, au solicitat informații detaliate de la diferite părți. Faptul că însuși procurorul de ședință, care susținea procedural statul român, acesta neputând interveni direct, a declarat că nu poate solicita admiterea cererii de extrădare întrucât autoritățile din România au transmis informații diferite, contradictorii, și că nu are certitudinea că sistemul penitenciar românesc asigură condițiile necesare și nediscriminatorii, mai ales pentru un străin care nu vorbește limba română, alături de hotărârea judecătorilor care au declarat în sală că își întemeiază decizia pe convingerea că dlui Steinmetz nu i s-a asigurat un proces echitabil și că sistemul de detenție românesc nu respectă normele cerute de un stat european, arată că, din păcate, sistemul juridic din țara mea nu s-a așezat încă acolo unde trebuie”, a declarat Ion Cazacu.
Curtea de Apel din Atena nu face decât să confirme ceea ce și un alt organism independent internațional, Interpolul, a constatat în urma unei analize interne din care a rezultat aceeași concluzie privind încălcarea dreptului la un proces echitabil pentru Beny Steinmetz, motiv pentru care a și șters din baza de date numele omului de afaceri pe numele căruia era emis un mandat de căutare.
„Aș vrea să înțelegem că astăzi, justiția din Grecia nu a condamnat justiția din România, ci excesele și greșelile unor judecători, care nu pot fi însă extrapolate la nivelul tuturor magistraților români.”, a mai spus avocatul Ion Cazacu pentru Q Magazine.
Cazul „Beny Steinmetz” se alătură astfel celor ale omului de afaceri Puiu Popoviciu și al Nelei Ignatenko, condamnați definitiv în România, în diferite procese, aflați în străinătate la data pronunțării sentinței, pentru care statul român a cerut extrădarea din Marea Britanie și Belgia. În ambele cazuri, instanțele străine au refuzat, arătând că persoanelor condamnate nu li s-a asigurat dreptul la un proces echitabil și că închisorile din România nu oferă condiții necesare unui stat european.














































