Tocmai am ieşit dintr-un an 2014 în care viaţa economică a Europei a fost dominată de relaţia cu Rusia, Statele Unite ale Americii şi China. Rusia ne oferă gazele ei naturale şi petrolul său, însă ne pune şi condiţii de neacceptat legate de securitatea frontierelor. Statele Unite ne oferă şi ele gaze naturale, dar la un preţ mult mai mare. China promite produse ieftine, dar vrea în acelaşi timp să deţină din ce în ce mai multe active în spaţiul european.
Aşadar, avem de ales între gazul şi petrolul ieftine de la ruşi, dar care stau pe un butoi de pulbere, resursele scumpe, dar curate, al americanilor şi tehnologia „made in China”. Iată cum a ajuns Uniunea Europeană la începutul anului de graţie 2015 la confluenţa celor trei mari puteri.
De ce s-a prăbuşit petrolul
Neaşteptat de bruscă a fost şi scăderea cotaţiilor barilului de petrol anul trecut, de la 110 dolari la 70 de dolari. Ce ne mai bucurăm când vedem cât costă acum un litru de benzină la pompă, mai puţin decât anul trecut pe vremea asta. Dar oare cât de sustenabilă este această turnură? Cine va mai face investiţii în infrastructura petrolieră şi în noi descoperiri, când barilul de ţiţei are un asemenea preţ? Cât ne costă de fapt bucuria din benzinării?
Ce s-a întâmplat, de fapt: ca reacţie la mutările lui Vladimir Putin în legătură cu anexarea Crimeei şi cu mişcările din Ucraina, SUA au bombardat piaţa globală cu petrol şi gaze ieftine, lovind Kremlinul cu propria armă.
Apoi, în afară de Vladimir Putin, mai avem două personaje malefice în povestea noastră, care au tras în jos şi vor continua să tragă în jos eforturile economiilor de a-şi reveni din recesiune: este vorba despre virusul Ebola şi de terorismul islamic, nişte eroi mai vechi cu care poate nu ne-am fi aşteptat să luptăm din nou în anul 2015.
Şi acum ce urmează?
Chinezii, grecii şi petrolul – iată cele trei coordonate care vor domina lumea economică europeană în acest an, crede George Gavlopoulos, analist economic şi jurnalist grec. „China, Grecia, petrolul, un mix volatil – acesta chiar a fost titlul principal în ediţia europeană a ziarului The Wall Street Journal de miercuri, 10 decembrie 2014, arătând care vor fi câmpurile de luptă care vor face diferenţa în 2015”, a declarat el, pentru Q Magazine.
Gavlopoulos aminteşte că începutul acestui an găseşte majoritatea economiilor europene în poziţie de stagnare sau chiar într-un nou ciclu de recesiune, ca urmare a unui regim fiscal limitat impus de Bruxelles şi de Berlin, care diminuează astfel speranţa de creştere în regiune.
De ce China? „Deoarece motorul creşterii economice globale din ultimii ani va continua să-şi reducă avântul în 2015. În consecinţă, pericolul care vine dinspre sistemul său fiscal va creşte, de vreme ce ar putea fi forţat să ducă o greutate mai mare în acest an. Aceasta în condiţiile în care guvernul plănuieşte alte măsuri stimulative de revenire economică”, mai spune analistul.
Grecia redevine o problemă
De ce Grecia? „Deoarece anul acesta este unul electoral, iar, dacă noul guvern de la Atena va fi unul radical, acest lucru va crea un val mult mai serios de turbulenţe în Europa, în special în zona euro, în contextul în care criza nu a fost niciodată stopată. Capitolul Grexit ar putea fi redeschis, în timp ce euroscepticii şi radicalii de dreapta par să câştige putere în multe ţări”, mai susţine Gavlopoulos.
Şi, în fine, de ce petrolul? „Pentru că este clar că scăderea bruscă a preţului este un cuţit cu două tăişuri”, răspunde analistul. Pentru unele ţări, firme şi consumatori casnici, acestea sunt veşti bune, dar pentru alţii, precum Rusia, Arabia Saudită sau Iran, înseamnă mai puţini bani şi un real risc de prăbuşire financiară, care va crea cu siguranţă ecouri în toată lumea.
„Desigur, există întotdeauna posibilitatea ca aceste temeri să nu se îndeplinească. Dar chiar şi aşa, balanţa este extrem de delicată şi se poate prăbuşi într-o parte sau alta în orice moment. 2015 ar putea fi cel mai interesant an pe care l-am trăit până acum”, conchide George Gavlopoulos.
Un nou acord climatic
La rândul său, Wojciech Kość, redactor-şef al publicaţiei poloneze Cleantech, aminteşte că următoarele 12 luni vor fi ultimele dinainte ca omenirea să ajungă la un nou acord privind schimbările climatice.
„Dacă se va ajunge la o înţelegere, aceasta va fi un punct de cotitură pentru întreaga lume economică, întrucât politica de schimbări climatice deja ne costă miliarde de euro pe an şi amânarea acestui acord va face un mare rău economiei globale”, spune Wojciech Kość, pentru Q Magazine, referindu-se la faptul că lupta cu fenomenele meteo extreme va fi mai costisitoare decât eforturile de a le preveni.
Campionii din acest an
Pe harta pe care a pus-o cap la cap Fondul Monetar Internaţional pentru acest an, America de Sud e un dezastru, cu Argentina şi Venezuela în fruntea paradei perdanţilor, urmate îndeaproape de Brazilia. Rusia şi Europa de Vest sunt foarte slăbite, în timp ce cele trei ţări din America de Nord par destul de solide. Cea mai mare creştere este aşteptată în Asia de Sud şi de Est, dar şi în Africa, care începe de foarte jos.
Tema generală a analizelor este că economiei globale îi ia mai mult să-şi revină decât era de aşteptat după zdruncinăturile din ultima decadă. Acum trei ani, FMI a estimat că economia globală va fi din nou pe drumul potrivit din 2015, când va creşte cu 4,8%. Statele Unite au ajuns cât de cât la acest procent, însă marea dezamăgire, spune FMI, a venit din partea ţărilor BRICS – Brazilia, Rusia, India şi China, dar şi din partea Orientului Mijlociu, Europei şi Japoniei.
Aceasta a determinat FMI să-şi reducă la 3,2% estimarea de creştere economică globală pentru acest an. Experţii Fondului estimează doar un salt de 3,1% pentru Statele Unite, doar 1,3% pentru zona euro şi 0,8% pentru Japonia. În dreptul Chinei este trecută o estimare de 7,1% de creştere economică, destul de mare comparativ cu alte state, însă cea mai mică valoare atribuită acestei ţări în ultimii 15 ani.
3,2% – estimarea FMI privind creşterea economică globală în 2015, în scădere de la 4,8%
3,1% – estimarea FMI privind creşterea economică a SUA în 2015
1,3% – estimarea FMI privind creşterea economică a zonei euro în 2015
7,1% – estimarea FMI privind creşterea economică a Chinei în 2015












































