Florin Jianu, despre „oamenii anului 2021”

Într-un interviu pentru Q Magazine, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, Florin Jianu, avertizează că 2022 va fi un an complicat pentru economia românească și că întârzierea cu care demarăm proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR ne va surprinde cu forța de muncă plecată în țările care le-au început deja.

„În majoritatea statelor europene au existat în medie 3 sau chiar 4 runde de intervenții de susținere a economiei, pe când în România abia s-a reușit ducerea la capăt a unei runde și jumătate, mă refer la prima rundă din 2020 reprezentată în principal din șomajul tehnic, de IMMINVEST și amânarea unor rate/ taxe/ impozite, iar în 2021 de Măsurile 1 și 2, respectiv acum pe final de an de Măsura HORECA.”, a declarat Jianu, făcând o comparație a măsurilor luate de diferite state în pandemie pentru a-și salva economiile.

Președintele CN IMM spune că una din cinci firme s-a închis în 2021, cu 22% mai multe decât în 2020-considerat un an suspendat- avertizând că suntem încă departe de a evalua impactul concret, pentru că „unda seismică în economie se simte în anii următori, roadele intervențiilor și politicilor publice având efecte pe termen mediu, iar nu imediat.” Cu toate acestea, pentru 2022 anticipează o creștere susținută a construcțiilor și o revenire în forță a industriei HORECA.

Q Magazine: Care au fost principalele dumneavoastră dezamăgiri de la anul 2021?

Florin Jianu: Principala dezamăgire a lui 2021 o reprezintă neînceperea implementării Planului Național de Redresare și Reziliența – PNRR, un program care a fost moșit deja de 3 guverne și care a reprezentat și încă mai reprezintă șansa de a impulsiona investițiile în economia românească.
Întârzierea implementării PNRR înseamnă, de fapt, pierderea startului în față altor state, pierdere care adâncește decalajul atât în ceea ce privește competitivitatea, dar și în ceea ce privește disponibilul de forță de muncă, resursa umană fiind necesară atât pentru cei care deja au început implementarea, dar și pentru noi care ne pregătim încă.

Statul român a susținut mediul de afaceri așa cum au făcut o alte state?

Pe perioada pandemiei am urmărit constant măsurile de susținere a economiilor europene, felul în care fiecare stat membru UE a intervenit prin instrumente diverse pentru a salva IMMurile și locurile de muncă. Constatarea nu este în favoarea noastră, în majoritatea statelor europene au existat în medie 3 sau chiar 4 runde de intervenții de susținere a economiei, pe când în România abia s-a reușit ducerea la capăt a unei runde și jumătate, mă refer la prima rundă din 2020 reprezentată în principal din șomajul tehnic, de IMMINVEST și amânarea unor rate/ taxe/ impozite, iar în 2021 de Măsurile 1 și 2, respectiv acum pe final de an de Măsura HORECA.

Care a fost principala măsură care a salvat economia românească?

Două măsuri s-au distanțat clar și au avut un real impact în economie, șomajul tehnic, venit la timp și care a salvat aproximativ 1 milion de locuri de muncă, respectiv IMMINVEST, care a susținut prin garanții de stat împrumuturi cu dobânda subvenționată pentru un număr total de aproximativ 52.000 de IMM-uri, cumulat în cei doi ani de pandemie.

Câte falimente s-au înregistrat în 2021 și cum le explicați?

Nu există date finale despre 2021, dar la nivelul lunii octombrie 2021, închiderile de firme, suspendările, radierile și dizolvarile, în 2021, au fost în medie cu 22% mai multe decât în 2020, anul 2020 fiind caracterizat ca un an suspendat, un an în care, deși pandemia a lovit puternic, mediul de afaceri a rămas în suspans, mediul economic neasistând la mișcări de amploare. De altfel, unda seismică în economie se simte în anii următori, roadele intervențiilor și politicilor publice având efecte pe termen mediu, iar nu imediat.
De aceea, 2021 a venit cu un număr crescut de închideri de firme, practic una din cinci firme închizându-se în acest an. Sigur, ne uităm la dinamica firmelor, trebuie să privim și intrările de noi firme în economie, dar nici aici nu avem un rezultat strălucit, și aici asistând la un număr mai scăzut de înregistrări de firme în 2021 față de 2020 cu un procent de aproximativ 17%.

Câte locuri de muncă s-au pierdut? Și câte s-au creat?

Dinamica locurilor de muncă nu a fost spectaculoasă, ne-am bucurat să vedem că rata șomajului nu a avut fluctuații majore.
Aș aborda însă această întrebare din alte două perspective: prima, cea a frânării potențialului economic din lipsă de forță de muncă adecvată; a doua, pierderea competitivității în fața altor țări prin pierderea resursei umane.

La primul punct fac referire în principal la faptul că dacă în 2020 principala problema a mediului de afaceri era reprezentată de lipsa forței de muncă, în 2021, această problemă a dispărut din clasament, iar în 2021 a revenit pe locul 3, acest fapt însemnând că odată cu redeschiderea economiei, antreprenorii puteau accelera mai tare economia dacă dispuneau de forță de muncă adecvată. La al doilea punct, perspectiva pe care o prezint pe înțelesul tuturor este aceasta: toate țările UE beneficiază de acest mecanism denumit PNRR. În momentul în care în alte țări demarează investițiile publice, să spunem de lucrări de infrastructură, forța de muncă disponibilă este atrasă în cadrul acelor investiții, astfel încât România, în momentul în care va demara proiectele de investiții, va constata că nu mai are disponibil de resursă umană, muncitorii fiind pe alte șantiere. De aceea era important să demarăm între primii acest PNRR.

Se spune mereu că „nu ne vom mai întoarce la vechea normalitate”. Ce înseamnă pentru mediul de afaceri acest fapt?

Nu există o veche și o nouă normalitate, există evoluție sau involuție, depinde de capacitatea fiecărui antreprenor de a se reinventa, adapta sau pe românește de a răzbi. Dacă nu reușim să extragem lucrurile esențiale și să le folosim în favoarea noastră și a societății, riscăm să dispărem sub o avalanșă.

Ani de zile, concepția multinaționalelor a fost construită pe spiritul de echipă și pe coeziunea dintre oameni. Acum pare că suntem învățați să muncim de unii singuri, de acasă! Cum se împacă aceste două viziuni, realități?

Nu sunt un fin cunoscător al perspectivei multinaționalelor, ceea ce pot afirma cu certitudine este că sunt mândru de așa numiții IMMiști, de antreprenorii din întreprinderile mici și mijlocii, cei care în perioada pandemiei au pus accent în principal pe păstrarea angajaților, pe menținerea locurilor de muncă și care, în proporție de peste 80%, au reluat activitatea cu prezența fizică.

„Vă recomand și vă rog pe toți să vă vaccinați, vom fi mai în siguranță și îi vom feri și pe cei dragi, vom reface economia și societatea!”, a transmis Florin Jianu pe Facebook în ziua în care s-a vaccinat și cu doza de rapell

Cât randament poate da un angajat de acasă?

Cred în primul rând că un angajat care lucrează de acasă trebuie să o facă în condiții similare celor de la locul de muncă. Aici v-aș da exemplu o inițiativă din Franța, care se referă la vouchere pentru angajații din telemuncă, vouchere care vin cu valori în bani ce acoperă principalele nevoi ale unui angajat în telemuncă: costuri cu echipamente (birou adecvat, scaun ergonomic, laptop, conexiune internet, etc.) sau costuri adiacente (current electric, încălzire, abonament internet, mese, etc.) toate aceste costuri nemaicăzând în sarcina angajatorului, ci fiind o povară pentru angajat.

Care sunt afacerile al căror faliment îl așteptați/ previzionați?

Greu de estimat. În 2022 economia nu o va duce foarte bine, odată cu scumpirile în lanț pe care le vedem la energie, gaz, materii prime. Greul abia începe și dacă nu intervenim rapid în economie cu fonduri europene, cu PNRR, cu investiții, nu văd un an prea bun 2022.

Ce va avea succes în 2022?

Cu condiția unor investiții publice susținute, sectorul construcțiilor va înregistra o creștere susținută în 2022, de asemenea preconizez revenirea în forță a HORECA (sigur, în funcție de evoluția/ involuția virusului SARS-COV-2), de asemenea sectoare precum producția, IT-ul și agricultura.

Dacă ar fi să investiți, în ce tip de business ați face-o?

Deja am început să investesc în dezvoltarea unei noi semnături electronice, dată fiind nevoia IMMurilor pentru transformarea digitală și creșterea serviciilor care utilizează tehnologia informației.

Care este omul anului 2021 pentru Florin Jianu?

Nu cred în omul anului 2021, cred în oamenii anului 2021, iar aceștia au fost toți antreprenorii care și-au menținut afacerile, care au deschis altele noi, care au avut grijă de salariații lor și care au reușit și să performeze.