Greșeala capitală a Guvernului PNL în telecomunicații

La 4 noiembrie s-a împlinit un an de când a fost învestit Guvernul condus de premierul Ludovic Orban. Bilanțul domeniului comunicațiilor din primul an de guvernare PNL este catastrofal. Nu s-a făcut nimic, totul este blocat! Suntem în aceeași situație de anul trecut, când licitația 5G a fost blocată în guvernarea PSD. Atunci de căte OUG114/2018, acum de legea 5G .

Q Magazine a făcut bilanțul acestui an de guvernare liberală într-o discuție cu Dr. Nicolae Oacă, expert în domeniul telecomunicațiilor.

„Situația este catastrofală – nu s-a făcut nimic, totul este blocat! Suntem în aceeași situație de anul trecut. Telecomunicațiile nu au mai fost guvernate. Se pare avem o echipă executivă care nu înțelege rolul telecomunicațiilor, a tehnologie, în general, în dezvoltarea economiei și societății, deși, în contextul pandemei, miniștrii vorbesc deseori despre digitalizare.” ne-a declarat expertul.

El explică situația actuală prin lipsa unor oameni competenți ai acestui domeniu în actuala guvernare: „Cred că PNL nu are specialiști și din acest motiv avem blocajul de astazi. Lipsa unor specialiști i-a determinat să desființeze Ministerul Telecomunicațiilor, astfel încât guvernarea acestora a încăput pe minți străine de telecomunicații și să avem situația actuală.”

Dr. Nicoale Oacă spune că stagnarea se datorează desființării ministerului de resort pe care o consideră „greșeala capitală a guvernării liberale”

„Cea mai mare greșeală comisă de guvernarea PNL a fost desființarea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale. Odată cu învestirea Guvernului PNL din 4 noiembrie 2019, dispărea această structură importantă, în locul ei apărând un departament într-un minister mamut, al  Transporturilor, rușinea guvernărilor postdecembriste (ultimii în Europa la km autostradă, primii la accidente pe autostrăzi, trenuri cu viteze de acum un secol, etc.). O industrie exrem de activă într-un minister anchilozat!”, a declarat expertul pentru Q Magazine.

„Eram în 2019 și părea că istoria se repetă, prima dată fiind în guvernarea CDR, la finele anului 1998. Atunci, un ministru liberal din afara domeniului și care nu înțelegea această industrie, decide să transforme Ministerul Comunicațiilor într-o agenție guvernamentală. Personajul nu mai există pe scena politică, dar se pare că fantoma lui încă mai bântuie prin PNL de vreme ce s-a decis să nu se reînființeze această structură nici în guvenul învestit în martie 2020. Se confirmă, astfel, că desființarea se datorează faptului că PNL nu are specialiști.”, spune Nicolae Oacă.

Guvernanții nu au înțeles că telecomunicațiile sunt motorul dezvoltării economiilor naționale, că țările dezvoltate au telecomunicații dezvoltate (rețele de foarte mare viteză, etc.), că un minister specializat este cel care ar trebui să promoveze și să realizeze transformarea digitală a României. Se uită că suntem printre ultimii din UE în clasamentul DESI, indexul economiei și societății digitale!

Nicolae Oacă atrage atenția că simplificarea și justificarea unor decizii doar prin a economisi, nu duc întotdeauna la performanță:

„Oare cât s-a economisit prin retrogradarea de la rangul de minister la cel de departament? Un salariu de ministru? Cât s-a pierdut? Un an, cel puțin… Abordând problemele doar din punct de vedere contabil s-ar putea să pierdem din vedere dezvoltarea țării. Un minister al comunicațiilor înseamnă o investiție în viitorul economiei naționale, al digitalizării țării, înseamnă recunoașterea oficială pe care țara o acordă acestui sector vital, dezvoltării economice.”

După lupte seculare care au durat aproape trei luni, în fine domeniul avea un secretar de stat (pentru comunicații) în persoana lui Dragoș C.L. Preda, numit în funcție la 21 Ianuarie 2020, care trebuia să de confrunte cu problemele rămase de la vechea guvernare – implementarea tehnologiei 5G, etc., dar și de la noua guvernare – reînființarea ministerului telecomunicațiilor, administrarea activelor de telecomunicații, etc. Acesta răspundea în fața ministrului Transporturilor Lucian Bode. Ce a realizat? Licitația 5G.

„Amânarea licitației 5G este eșecul guvernanților”, spune Nicolae Oacă: „Guvernul PNL prelua de la guvernul PSD câteva problema majore – reluarea licitației 5G,  Memorandumul România-SUA și securitatea rețelelor, condiții pentru implementarea tehnologiei 5G (ghișeul unic autorizare infrastructură, proiecte pilot 5G, Strategia 5G pentru România, etc.), primele provocate mai ales de OUG114/2018, a lăcomiei Guvernului PSD care vedea în alocările de spectru numai bani, €1 miliard din licitația 5G și €2 miliarde de la prelungirea licențelor 3G. Lăcomie, dar și incompetență!”

S-au rezolvat aceste probleme? Niciuna! O spun și operatorii.

În 29 ianuarie 2020 Comisia Europeană prezenta ”toolbox”-ul, măsuri pentru securitatea rețelelor 5G, arătând astfel că se poate colabora cu furnizori considerați de risc, iar Anglia prezenta, cu o zi mai devreme, propria strategie privind securitatea rețelelor 5G și de colaborare cu furnizorii considerați de risc (limitarea la 35% a cotei de piață Huawei, interzicerea în zonele delicate) la care părea a se ralia și alte țări (Franța, …), arătând astfel că se poate colabora cu furnizori considerați de risc.

Obstacol major în calea tehnologiei 5G

„În 4 august 2020, pe site-ul ministerului Transporturilor era publicat proiectul de Lege 5G, ce propunea, în premieră în Uniunea Europeană, autorizarea furnizorilor de echipamente, și care, la fel ca OUG114/2018 anul trecut, a bulversat telecomunicațiile, provocând amânarea cu încă un an a licitației 5G.

Proiectul de lege a fost lansat în consultare publică șmecherește, (în clasicul stil românesc ce aduce aminte de faimoasa OUG 13/2017, aprobată noaptea. Unii noaptea, alții vara!), la început de august, când lumea pleacă în concediu. Și, în aceeași notă mioritică, perioada de consultare a fost scurtată (dacă tot este lumea în concediu!) – două săptămâni în loc de 30 zile, cutuma din telecomunicații și nu numai.

Proiectul Legii 5G a fost elaborat în pripă, pe genunchi, fără o documentare tehnico-economică și fără un studiu de impact, având ca scop eliminarea fabricanților chinezi și nu rezolvarea problemei securității cibernetice:

– este o intervenție brutală pe piața liberă a comunicațiilor mobile, afectând competiția, mărind costurile (cca €1 miliard) și provocând întârzieri în dezvoltare tehnologică și economică 

– deschide o poartă spre impredictibil, creând un precedent periculos și afectând profund planurile de afaceri, atractivitatea și competitivitatea telecomunicațiilor 

– nu este însoțit de un studiu de impact

– nu specifică cum se vor recupera prejudiciile, întârzierile

– este în contradicție cu reglementările Uniunii Europene pentru piața comună și liberă, cu armonizarea legislației comunitare

– nu este o abordare specifică UE, care nu autorizează furnizorii

– nu rezolvă problema securității cibernetice.

Ca atare, proiectul a fost primit cu multă critică, iar astăzi rar se mai vorbește despre el. Proiectul trebuie retras deoarece afectează profund și pe termen lung:

– competiția pe piața furnizării de echipamente și de servicii de telecomunicații din România

– implementarea tehnologiei 5G în România

– transformarea digitală

– dezvoltarea economică a țării.”, a explicat expertul pentru Q Magazine.

Ce a pierdut România? Întârziere de încă un an în implementarea tehnologiei 5G, investiții, locuri de muncă, digitalizare și toate acestea în contextul crizei economice indusă de pandemia de coronavirus.

În noiembrie 2020, niciuna dintre problemele enumerate mai sus – reluarea licitației 5G,  memorandumul România – SUA & securitatea rețelelor, condiții pentru implementarea tehnologiei 5G (ghișeul unic de autorizare infrastructură, proiecte pilot 5G, Strategia 5G pentru România, etc.) – nu s-a rezolvat. Nu se mai vorbește nimic despre licitația 5G, nu se știe când va avea loc, și poate, prevăzător, ANCOM o va pune, din nou, în planul de lucru pe anul următor, spre finele anului. S-a simțit lipsa unei voci a telecomunicațiilor la masa Guvenului, a unui ministru al Comunicaților. 

Klaus Iohannis și președintele american, Donald Trump, au semnat un Memorandum care viza excluderea Chinei de la viitoarea licitație pentru implementarea 5G în România

Un filozof la conducerea INSCC

Din 16 octombrie 2020, INSCC, Institutul Național pentru Studii și Cercetări pentru Comunicații, are un nou director în persoana doctorului în folosofie Carmen Elena Cîrnu, o persoană cu un CV mai degrabă de politician decât de cercetător în comunicații. Înscăunarea a fost făcută de secretari de stat din ministerul Educației și Cercetării.

Absolventă a facultății de Filolosofie a Universității din București și doctor al aceleiași universități (Școala Doctorală de Filosofie), noul director al INSCC, a mai obținut câtva titluri academice în stilul politicienilor noștri (să fie, că dă bine în CV), fără prea mari legături între ele: diploma absolvire cursuri formare în Politici Publice de la Institutul pentru Politici Publice București, diploma de Master în Drept Comunitar de la Universitatea Spiru Haret, București, (cândva numită fabrica de diplome!!!), certificat de absolvire Politică externă și diplomație de la Institutul Diplomatic Român.

Nicolae Oacă spune că acesta este un alt exemplu de nepotism, în detrimentul promovării oamenilor competenți, deși PNL, prin vocile conducătorilor săi, promisese meritocrație în toate funcțiile publice:„Cariera acesteia pare mai degrabă specifică unui apropiat al unui politician decât a unui cercetător în telecomunicații, mutată în diverse funcții, care nu prea au legătura una cu alta și mai ales cu cercetarea în comunicații.”

Doamna a fost director adjunct Universitatea Spiru Haret București, consilier parlamentar Camera Deputaților, cercetător Universitatea Națională de Apărare Carol I, editor șef Journal of Advanced Distributed Learning Technology, cercetător ICI, etc.

„Ce o califică pe doamna doctor în filosofie să fie directorul INSCC? Cunoștiințele în telecomunicații? Nu! Experiența managerială? Nu! Vreun MBA de la Stanford sau Harvard University? Nu! Doar susținerea PNL o califică. Fiind un institut de cercetare în telecomunicații, ar fi fost firească alegerea cuiva care să aibă pregătire și expertiză în domeniu. Numirea unei astfel de persoane pare a fi făcută pentru a desființa institutul. Dacă nu știu cum să-l folosească, îl distrug !”, comentează Oacă.

Vânzarea RomTelekom

Nicolae Oacă spune că „ultima ispravă a guvernării PNL în domeniul comunicațiilor este dispariția fostului RomTelekom, anunțată în 5 noiembrie 2020”.

„Orange ar urma să achiziționeze RomTelekom, tranzacția urmând să ducă la dispariția operatorului național, fapt unic în telecomunicațiile europene. Achiziția RomTelekom de către Orange va fi urmată de fuziunea prin absorbție.

România va fi singura țară din Europa fără operator național în telecomunicații. În marea majoritate, dacă nu chiar în toate țările europene, operatorul național este cel mai important, în unele statul deținând un pachet important.

Ar putea urma achiziția fostului Cosmote România de către un operator existent pe piață, RCS&RDS de exemplu, urmată tot de absorbție, astfel că din fostul Telekom nu va mai rămâne nimic.

O astfel de vânzare ar duce la dispariția de pe piață a unui operator de comunicații mobile, rămânând doar TREI: Orange, Vodafone și RCS&RDS.

Se deschide calea spre o concentare puternică și irevesibilă a pieței, care va afecta puternic românii prin creșterea puternică a tarifelor. Cu efecte ireversibile! După achiziție și fuziune prin absorbție, ar putea urma, pe termen mediu (doi, trei ani), creșteri serioase (două cifre) ale tarifelor cu amănuntul pentru serviciile de telecomunicații la punct fix și mobil, care dacă nu vor fi însoțite de creșteri la fel de serioase ale salariilor vor afecta societatea românească consumatoare de servicii de telecomunicații. Aceste creșteri, vor alimenta inflația.”, spune Nicolae Oacă care a analizat în detaliu vânzarea RomTelekom aici.

Făcând un bilanț al acestui an, expertul Nicolae Oacă spune că telecomunicațiile nu au mai fost guvernate și că a lipsit complet o gândire strategică: „Avem o echipă executivă care nu a înțeles faptul că acest domeniu este motorul dezvoltării economiilor naționale, că un minister dedicat este cel care trebuie să realizeze transformarea digitală a României, că tehnologia 5G are un rol important în acest proces de digitalizare, că liberalismul economic nu înseamnă intervenții brutale pe piață, care pot distorsiona competiția, eficiența economică și viitorul țării. România are mare nevoie de un guvern cu o gândire liberală pentru ieșirea mai rapid din criză și, mai ales, de un minister care să digitalizeze România!”