Impozitarea pensiilor ne scapă de criza de la anul?

O spune preşedintele Traian Băsescu, o ştie o lume întreagă. Ţintele stabilite de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană, o creştere economică de 3,5% şi un deficit bugetar de 3%, sunt deja puse sub semnul întrebării, pe fondul impactului crizei din zona euro. Ce facem? Impozităm pensii? Îngheţăm salariile? Reducem TVA?

Propunerea vine din partea preşedintelui Comisiei Finanţe-Bănci din Senat, democrat-liberalul Ovidiu Marian. El consideră că prin impozitarea tuturor pensiilor, concedieri în sistemul bugetar, îngheţarea salariilor contra reducerii TVA şi a cotei unice de impozitare ne-am asigura o creştere economică de 3,5% la anul, protejându-ne de impactul crizei din zona euro.

„Cum putem face să ne asigurăm o creştere economică în 2012? Putem să facem următoarele chestiuni: o reducere a TVA cu 4-5%, impozitarea tuturor pensiilor, reducerea cotei unice la 10% şi management privat la societăţile care au pierderi. Aceste măsuri sunt suficiente pentru a ne asigura o creştere economică de 3,5% la anul. Exporturile şi producţia au pornit, mai avem nevoie de stimularea consumului”, a declarat Ovidiu Marian pentru Q Magazine.

Ba se recuperează salariile! Dar nu acum

Consilierul premierului Emil Boc, Andreea Paul Vass, este de acord cu colegul său de partid într-o singură privinţă: bugetarii nu-şi vor recupera salariile „acum”. Pe de altă parte, respinge propunerea, susţinând că o astfel de opţiune a fost analizată în 2010, renunţându-se la ea.

„A fost una din opţiunile analizate la nivelul anului 2010 şi la care s-a renunţat şi, pe drept cuvânt, justificat pentru ca noi, dacă e să vorbim acum de o politică fiscală care să răspundă la nevoia de creştere a bunăstării românilor, atunci primul lucru pe care ar trebui să îl facem este să diminuăm contribuţiile de asigurări sociale, adică a poverii fiscale. Pasul următor – cota unică şi abia în al treilea rând reducerea TVA-ului. Sunt sigură că şi dânsul cunoaşte realitatea economică. Asta nu înseamnă că nu se pot dezbate propuneri, idei”, spunea Andreea Paul Vass, la Realitatea TV. Ea a subliniat că Guvernul îşi va respecta angajamentul cu privire la creşterea salarială, la un moment dat.

„Respectarea unui angajament pe care Guvernul şi l-a asumat, de a reveni la salariile de dinainte, el se va respecta fără doar şi poate. Sub semnul întrebării rămâne momentul în care va fi respectat pentru că nu mai putem periclita sub nicio formă relansarea economică şi nerespectarea unui alt angajament de diminuare a deficitului bugetar”, a declarat Andreea Paul Vass.

Doar o adâncire profundă a crizei va scădea preţurile

Propunerea este o „năstruşnicie”, este de părere analistul financiar Daniel Dăianu, fost ministru al Finanţelor. El ne-a explicat că măsura creşterii TVA la 24%, anul trecut, nu a fost o măsură bună, a provocat un şoc inflaționist, însă a adus venituri importante la bugetul public, care au fost decisive în scăderea deficitului către 4,5% din PIB. Pe de altă parte, mai spune Dăianu, şi şocul inflaționist a ajutat echilibrarea bugetului, întrucât venituri nominale au crescut, prin inflație, în timp ce cheltuieli ale bugetului au scăzut în termeni reali, ca efect al inflaţiei. O scădere a taxei pe valoare adăugată nu ar avea un impact asupra preţurilor, acestea ar putea fi reduse doar în cazul în care puterea de cumpărare a românilor ar scădea puternic în urma unei adânciri extreme a crizei, ne-a explicat analistul. „În primul rând trebuie să se gândească la venituri, de unde scot bani. Domnul ar trebui să vină cu socoteli clare. Măsura majorării TVA nu a fost o măsură bună, însă a adus bani la buget. Este o naivitate să crezi că prin reducerea TVA se va stimula consumul. Preţurile nu vor scădea decât în cazul unei crize profunde, dacă puterea de cumpărare a românilor va scădea dramatic. Nu cred că preţurile vor scădea în mod simetric, astfel încât să fie stimulat consumul şi, printre altele, să crească baza de aplicare a TVA-ului diminuat. Şi s-ar pierde şi venituri fiscale importante”, a declarat Dăianu pentru Q Magazine.

Să renunţi la TVA şi să iei de la pensii?

Pe de altă parte, a adăugat analistul, impozitarea tuturor pensiilor ar produce dezechilibre, întrucât pensionarii îşi vor vedea veniturile diminuate, însă vor cumpăra la acelaşi preţ.

„A impune ca măsură compensatorie impozitarea pensionarilor ar însemna un dezechilibru în efecte: pensionarii ar pierde prin impozitare fără să fie compensaţi prin preţuri diminuate. Cât priveşte îngheţarea salariilor bugetarilor, ea poate să devină necesară dacă Europa se va confrunta cu un nou val recesionist, ca parte a aceleiaşi crize, care ar face tot mai dificilă atingerea unui deficit bugetar de sub 4% din PIB. Dacă un asemenea scenariu va deveni aievea, şi semne sunt în acest sens, s-ar putea să fie nevoie să negociem un deficit mai mare, de 3,3-3,4% din PIB, concomitent cu nemajorarea salariilor în sectorul bugetar”, a adăugat Dăianu.

Iluzia creşterii economice de 3,5% – 4%

Se apropie termenul până la care Guvernul trebuie să aprobe şi să trimită în Parlament proiectul de buget pentru 2012. Până la 15 octombrie, parlamentarii ar trebui să aibă acest proiect spre dezbatere. Potrivit premierului Emil Boc, cifrele pe care se va face bugetul pe 2012 vor fi stabilite, în octombrie, împreună cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Dacă, până acum, majoritatea analiştilor şi instituţiile internaţionale vorbeau de o creştere de 3,5 – 4% pentru economia României în 2012, lucrurile nu mai stau deloc aşa.

Preşedintele Traian Băsescu i-a avertizat, recent, pe miniştrii cabinetului Boc să ia în calcul pentru 2012 o creştere de cel mult 2-2,5%, să îşi facă anul viitor un buget realist, care să nu aibă nicio legătură cu alegerile. Ba mai mult, preşedintele vede o prelungire a crizei pe termen mediu, respectiv „2, 3, 4 ani”.
„Nu vă faceți iluzia creşterii economice de 3,5% – 4%, dacă nu deschideţi exploatări de metale. Şi vă spun eu că încetinirea ritmului de creştere economică se simte exact pe pieţele pe care România exportă”, a spus şeful statului.
Şi ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, a spus că România trebuie să-şi revizuiască prognoza de creştere economică, la fel ca toate ţările europene, în funcţie de care să se decidă bugetul pe 2012. „Înaintea misiunii FMI din iulie-august era o altă perspectivă financiară, acum toate ţările fac revizuiri ale prognozelor de creştere economică şi cred că România va trebui să facă revizuirea prognozei de creştere economică şi atunci sigur că vedem care este spaţiul fiscal pentru cheltuielile bugetare din anul 2012”, a spus Ialomiţianu.

Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), Ion Ghizdeanu, a declarat că performanţa foarte bună a agriculturii, care ar putea duce creşterea economică din acest an la 1,7%, limitează avansul PIB din 2012, prin efectul de bază, iar riscurile de pe pieţele partenere fac posibilă o reducere a prognozei de creştere pentru 2012 înspre 3%.