În plină epidemie de rujeolă, România are 224.000 de copii nevaccinați împotriva virusului, cei mai mulți provenind din județele din vestul țării. Ministerul Sănătății a identificat motivele – vaccin insuficient pentru a acoperi întreaga țară și refuzul unor părinți de a accepta măsurile de prevenție. Soluțiile ministrului Florin Bodog – demiterea unor șefi de Direcții Sanitare și o Lege a vaccinării.
Guvernul va discuta astăzi în ședință raportul ministrului sănătății, Florin Bodog și propunerile sale care vor fi cuprinse în proiectul de Lege a vaccinării, care va include, potrivit unor surse guvernamentale, și măsuri împotriva celor care refuză vaccinarea.
Peste 2.000 de localități unde nu există medici
În documentul care a fost făcut public, Ministerul Sănătății arată că, în timpul acestei epidemii, avem 2.277 de localități, unde mai puțin de 5% din copii au fost vaccinați și unde nu există medici de familie. România are 13.832 de localități. Cele mai multe sunt în județele Caraș Severin, Arad și Timiș, unde mai puțin de jumătate din populație este vaccinată.
Din februarie anul trecut, copiii din România sunt victimele unei epidemii de rujeolă. Aproape 10.000 au avut boala, iar 32 au murit.
Ministrul Sănătăţii menţionează în raport că mortalitatea înregistrată este de patru cazuri la o mie de copii, ”mult peste cea cunoscută în literatura de specialitate, de 1-2 cazuri la o mie de copii”.
Două motive pentru care rujeola omoară oameni în România lui 2017
Cauzele izbucnirii epidemiei de rujeolă, care a cuprins aproape toată ţara, sunt legate de scăderea continuă a acoperirii vaccinare din ultimul deceniu şi care s-a accentuat în ultimii doi ani prin refuzul părinţilor de a-şi imuniza copii, dar şi pe fondul lipsei periodice a vaccinurilor.
Punctele slabe ale programului de vaccinare sunt lipsa de stocuri de vaccin pentru intervenţia în situaţii de epidemie, lipsa unui buget dedicat intervenţiei în situaţii de urgenţă, lipsa personalului antrenat pentru intervenţie, dar şi lipsa unei proceduri standard pentru intervenţiile de urgenţă, a unei evidenţe clare a copiilor eligibili la vaccinare şi a numărului de persoane înscrise la medicul de familie, precum şi capacitatea limitată de diagnostic microbiologic sau molecular.
Presa are vina ei, potrivit Ministerului Sănătății
Printre punctele slabe menţionate în raport se mai numără un management bicefal şi insuficient coordonat al programului naţional de vaccinare, personal insuficient pentru gestionarea PNV, cât şi vulnerabilitatea lanţului de depozitare şi distribuire al vaccinurilor.
”Ameninţările” care vizează programul de vaccinare au fost, printre altele, deficitul de informare, ”goana după audienţe/ senzaţional a unor canale de presă, care pot afecta educaţia pro-vaccinare prin difuzarea de informaţii false, părtinitoare” şi lipsa de comunicare sistematică între autorităţi centrale şi locale.
Directorii executivi şi adjuncţi ai direcţiilor de sănătate publică din Caraş Severin, Hunedoara, Neamţ, Prahova şi Ilfov vor fi schimbaţi din funcţii, a anunţat, miercuri seară, Ministerul Sănătăţii, decizia fiind luată în urma unei analize privind implementarea campaniei naţională de vaccinare. Ceilalţi directori de direcţii de sănătate publică din ţară vor primi avertismente scrise.













































