Inspecția Judiciară cercetează cine a scurs în presă stenogramele din Dosarul „Piedone” în care fostul președinte al ANPC se certa cu soția

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis vineri, 25 iulie, o poziție privind apărarea independenţei procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, a reputaţiei profesionale a procurorului-șef al instituției, Marius Voineag, și a procurorului care instrumentează cazul lui Cristian Popescu Piedone. Reacția vine după ce în ultimele zile mai mulți politicieni și lideri de opinie au acuzat scurgerea în spațiul public a unor stenograme care vizau discuții private între Piedone și soția sa, irelevante pentru faptele penale de care este acuzat fostul șef al ANPC, și anume că ar fi prevenit un agent economic înaintea unui control.

• Criză de personal în construcții și instalații
• Coiful de la Coțofenești și brățările dacice se întorc acasă
• Simina Tănăsescu: Digitalizarea excesivă este un pericol
• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși

 Președintele USR, Dominic Fritz, și alți apropiați ai partidului, care duc în ultimul timp o adevărată cruciadă împotriva procurorului Marius Voineag, au arătat că acesta se face vinovat pentru scurgerea stenograemlor în presă, deși în timpul în care Laura Codruța Kovesi a condus Direcția Națională Anticorupție practica transmiterii, pe surse, către anumiți ziariști a unor stenograme menite să defăimeze lideri politici sau oameni de afaceri anchetați era curentă.

Redăm în continuare comunicarea CSM: „Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a sesizat cu privire la vehicularea în spațiul public a mai multor intervenții, pe de o parte ale unor reprezentanți ai puterii legislative, iar pe de altă parte ale unor jurnaliști care au adus în atenția publică un dosar penal privind activitatea ANPC instrumentat de Direcția Națională Anticorupție aflat încă în faza nepublică, analizând modul în care procurorul de caz a abordat comunicarea unor acte de dispoziție emise conform Codului de procedură penală.

Raportat la această situație, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii împuternicește Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

1. Activitatea parchetelor nu este exceptată de la o eventuală critică publică referitoare la modul în care sunt instrumentate dosarele penale, dar în anumite limite și în raport cu stadiul anchetelor. Prevederile legislative actuale au facilitat, în mod nedorit, un acces extins la conținutul unor acte procesuale în momente în care ancheta este nepublică. Mai mult decât atât, comunicarea actelor procesuale in extenso unor entități care, în principiu, nu au legătură directă cu cauza penală a facilitat deseori scurgerea unor informații nepublice în presă sau pe rețele de socializare. În astfel de cazuri, justiția beneficiază de instrumente interne de reglare, în acest moment Inspecția Judiciară verificând modul în care au ajuns în spațiul public fragmente din actul procesual emis de procurorul de caz. Până la finalizarea verificărilor, orice alte concluzii vehiculate în spațiul public apar ca fiind lipsite de fundament.

2. Pe de altă parte, trebuie să existe o diferență certă între modul în care acte din dosare penale ajung în spațiul public și modul în care aceste acte sunt întocmite. Abordarea procurorului de caz privind materialul probator, inclusiv din perspectiva oportunității, nu ar putea face obiectul unei dezbateri publice reale în acest stadiu al anchetei penale, relevanța unor aspecte reținute în actele procesuale, inclusiv a celor care, în aparență, privesc viața privată, putând fi evaluată doar la finalizarea anchetei. În condițiile în care legea prevede suficiente instrumente de verificare, inclusiv pe parcursul anchetei penale, orice altă analiză, care nu ia în considerare ansamblul probator, ar putea părea lipsită de obiectivitate.

3. Reacțiile unor persoane din mediul politic generate de apariția unor stenograme care ar putea fi de natură să afecteze dreptul la viață privată a oricărei persoane poate apărea ca justificată doar dacă, prin ele însele, nu ar induce o presiune suplimentară nejustificată asupra procurorului de caz şi a instituției în care acesta activează.

Agresivitatea limbajului folosit de aceștia, dar și de unii jurnaliști, raportat la procurorul de caz și la șeful instituției, depășește cu mult libertatea de exprimare și ajunge în zona atacurilor la persoană.

Atacurile de o asemenea virulență, centrate pe discreditarea persoanei și nu pe critica argumentată a unor acte sau decizii procedurale, reprezintă o formă inacceptabilă de presiune externă asupra activității procurorilor, cu consecința încălcării independenței profesionale a procurorului de caz, contrară principiilor statului de drept. Ca garant al independenței procurorilor, Secția pentru procurori a CSM atrage atenția asupra faptului că limbajul utilizat, precum și acuzațiile aduse nu pot justifica în nici un moment legitimitatea unui eventual interes public.”

Direcția Națională Anticorupție a respins ferm divulgarea în spațiul public a interceptărilor din dosarul în care fostul președinte al ANPC Cristian Popescu Piedone este acuzat că ar fi avertizat un hotel din Sinaia că urmează să efectueze acolo un control.

„În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 422/VIII/3/22 iulie 2025, procurorii anticorupție au dispus, printre altele, luarea măsurii controlului judiciar față de persoana vizată.

Ordonanța de dispunere a măsurii controlului judiciar a fost comunicată la data de 22 iulie 2025, conform prevederilor legale, exclusiv către inculpat, către avocații acestuia, precum și către organele în drept, potrivit art. 215 alin. 5 Codul de procedură penală.

Facem precizarea că, la momentul dispunerii măsurii preventive a controlului judiciar, procurorul face o analiză motivată care impune includerea unor elemente de fapt care servesc la susținerea suspiciunilor rezonabile privind săvârșirea unei infracțiuni și care justifică dispunerea măsurii. În cauza curentă, mijloacele de probă analizate de către procuror au cuprins, printre altele, comunicări interceptate între inculpat și terțe persoane, fără calitate procesuală.

udecătorul de drepturi și libertăți face analiza respectării dispozițiilor legale care reglementează luarea măsurii controlului judiciar.

În ceea ce privește divulgarea în spațiul public a conversației dintre inculpat și un membru al familiei sale, respingem ferm implicarea instituțională în mediatizarea interceptărilor incluse în ordonanța de control judiciar.

Divulgarea acestor informații este nejustificată și contrară dreptului la viață privată.

Direcția Națională Anticorupție reiterează faptul că își desfășoară activitatea cu respectarea strictă a cadrului legal și a tuturor garanțiilor procesual penale prevăzute în Constituție și legi”, se arată în comunicatul DNA.

De altfel Inspecția Judiciară a anunțat că a demarat o acțiune în acest caz.

DNA respectă normele legale și bunele practici

Procurorul șef al DNA, Marius Voineag, a precizat într-o declarație că DNA nu are niciun fel de implicare în acest scandal.

De asemenea, el afirmă că prezența discuțiilor matrimoniale dintre Piedone și soție este justificată „de intenția de a demonstra că d-l Popescu Piedone folosea în mod frecvent telefonul șoferului său atât pentru convorbiri profesionale, cât și personale”.

„DNA nu are nicio implicare în mediatizarea stenogramelor care țin de viața privată a domnului Popescu Piedone. Țin să fac o distincție clară între materialul probatoriu care este prezentat instanței în vederea luării unor măsuri preventive și ce ajunge ulterior în spațiul public, fără niciun fel de implicare a DNA.

Prezența unor discuții private în materialul probatoriu a fost justificată din punct de vedere legal de către procurorul de caz de intenția de a demonstra că domnul Popescu Piedone folosea în mod frecvent telefonul șoferului său atât pentru convorbiri profesionale, cât și personale.

În același timp, resping felul în care aceste convorbiri au ajuns în spațiul public și au fost prezentate, afectând dreptul la viață privată al suspectului.

DNA se delimitează de astfel de practici, cu care nu este și nu dorește să fie asociată în spațiul public. Activitatea noastră din ultimii ani demonstrează că ținem să ne îndeplinim misiunea publică prin respectarea tuturor normelor legale și bunelor practici, inclusiv cele care țin de dreptul la viață privată și demnitatea persoanei”, a declarat Marius Voineag, procurorul șef DNA.

Inclusiv corupții și criminalii au drepturi

Președintele USR, Dominic Fritz, s-a văzut nevoit să-l apere pe Piedone, întrucât și „corupții și criminalii au drepturi”. În consecință, Fritz a anunțat că va sesiza CSM în acest caz pentru că lui Cristian Popescu Piedone i-au fost încălcate drepturile „în procesul de justiție tocmai de puterea chemată să le apere”.

„Iată că sunt obligat moral să-l apăr pe Cristian Popescu Piedone. Și o fac ca să amintesc că inclusiv corupții și criminalii au drepturi, pentru că așa funcționează statul de drept.

Din dosarul penal pentru corupție, procurorii au scurs în presă certurile lui cu nevasta. Ce legătură are asta cu faptele lui Piedone, suspectat că a regizat controale favorabile în hotelurile prietenilor? Niciuna.

Statul de drept nu se apără cu cancanuri din dosare scurse pe surse. Justiția se face în instanță, nu la televizor sau pe rețelele de socializare.

Când ajungem să acceptăm umilirea publică doar pentru că nu ne place de om, ne îndepărtăm exact de principiile pentru care luptăm: lege egală pentru toți, respect pentru viața privată și demnitatea fiecărui om.

Altfel, nu suntem mai buni decât Piedone.

Noi vom sesiza CSM acum și de fiecare dată când drepturile sunt încălcate în procesul de justiție tocmai de puterea chemată să le apere”, a scris Fritz pe Facebook.

Voyeurism instituțional

Un alt membru USR, Cristian Ghinea, îl acuză pe Marius Voineag, procurorul șef al DNA, de „voyeurism instituțional” și concluzionează că de fapt acesta este pericolul public în România.

„Problema lui Voineag nu e scurgerea de conversații intime ci voyeurism instituțional!

Samsarul imobiliar Voineag, temporar șef la DNA, și-a construit o rețea de PR prin presă ceva de speriat, pe genul dat în avans info că urmează ceva spectacol, la schimb cu protecție când face boacăne.

De pildă, e un băiat angajat la TVR care scrie cu pseudonim la alte site-uri și care acum e pe full rant mode pe cine îndrăznește să zică chestii de șefu. Nașpa moment, mișto coliva!

Băi, oricâte calomnii fofilezi nu poți ascunde că ai devenit slugă de interlop.

Altfel, eu zic să nu ne ducem pe fenta că problema e scurgerea în sine. E nașpa, dar aici se înfundă subiectul ușor. Ziariștii vor zice că protejează sursele, DNA lasă să se înțeleagă că avocații lui Piedone au dat la presă. Dracu știe, nu vom afla.

Dar e fumigenă. Pentru că nu scurgerea trebuie anchetată, ci voyeurismul.

Zice DNA azi în comunicat: În ceea ce privește divulgarea în spațiul public a conversației dintre inculpat și un membru al familiei sale, respingem ferm implicarea instituțională în mediatizarea interceptărilor incluse în ordonanța de control judiciar.

Da, bine, monșer.

Dar ne explicați de ce a inclus procurorul în probatoriu conversația dintre Piedone și nevastă? Și așa pe lung, cu detalii, slinos.

Că aia e buba reală.

Pe Voineag nu prea îl duce capul – vezi cum recunoaște la Rise că afacerile imobiliare sunt singurele afaceri pe care le poate face ca șef DNA, așa că nu vede vreo problemă să recunoască asta. Face omul bani cu Pandele și Thuma, cu toată mafia imobiliară de la Ilfov, nu? Care e problema? Șeful la anticorupție partener de afaceri cu cele mai corupte ramuri din PSD și PNL? Problem?

El nu o vede. De asta zic că nu pare foarte smart, săracu de el, e un interlop primitiv.

Deci cel mai probabil e că Voineag a crezut că face o faptă vitează. Mamă, ce o să mă iubească presa că va citi la dosar cum se ceartă Piedone cu nevasta, uite că par eficient, mamăă. Așa că tăntălache s-a dus pe voyeurism complet.

Decizia de a băga mizeria de stenogramă maritală la dosar e aia care trebuie anchetată, nu cum a ajuns în presă. Și decizia a fost la Voineag.

Acum că e clar că a făcut-o lată și românii au instinct de respingere a securismelor, s-a declanșat rugămintea la prieteni: ziceți nașpa de Ghinea și hai să deviem discuția la scurgere.

Rămâne cum am stabilit: Voineag e un pericol public.”, a scris Ghinea pe rețelele de socializare.

O practică din deceniul negru al lui Traian Băsescu

Avocatul Toni Neacșu afirmă că practica scurgerii înregistrărilor este una de „tristă amintire” din „deceniul negru al lui Traian Băsescu”.

„Scurgerea în presă a înregistrărilor conținând detalii din viața privată a lui Cristian Piedone este o mizerie a DNA, învățată și exersată în vremurile de tristă amintire ale terorii judiciare practicate în deceniul negru al lui Traian Băsescu.

În primul rând, toată urmărirea penală este nepublică și divulgarea de informații nedestinate publicității, inclusiv constând în acte de urmărire penală, transcrieri ale interceptărilor sau probe din dosar, constituie infracțiune. Dacă e săvârșită chiar de procurori, fapta e și mai gravă, existând cauze de agravare.

În al doilea rând, ceea ce s-a publicat în presă nu este un extras din conținutul ordonanței de punere in mișcare a acțiunii penale, care în mod tradițional mai scapa prin presă, ci este chiar redarea unui proces verbal de transcriere a unor convorbiri interceptate. Adică o probă din dosar. Asta înseamnă că cel mai probabil sursa scurgerii este chiar din interiorul DNA, pentru că avocații lui Piedone nu numai că nu au interesul să facă public așa ceva, dar cel mai probabil nici nu au avut acces la dosarul penal integral.

Cei de la aktual24, care ca jurnaliști nu au nici o vină, au recunoscut deja că au avut acces nu numai la ordonanța de instituire a controlului judiciar, ci direct la procesele verbale de transcriere din dosar.

În al treilea rând, procurorii sunt obligați să respecte chiar în cadrul urmăririi penale dreptul la demnitate și la viață privată a celor cercetați, inclusiv prin păstrarea în dosar doar a acelor convorbiri telefonice care au legătură directă cu infractiunea cercetată. Discuții telefonice cu soția din iunie 2025 nu pot avea legătură directă cu fapte care au avut loc in trecut, adică în martie 2025. Convorbirile telefonice care privesc viața privată a celor anchetați, mai ales cele care ii pot pune în situații dificile, pur și simplu nu sunt transcrise si nu sunt păstrate in dosare. Una din principalele obligații ale procurorilor este respectul demnității umane ( art. 11 Cpp), iar orice comunicare în afara cadrului procesual a actelor din dosar nu se poate face decât intr-un cadru strict și doar prin purtătorii de cuvânt (art. 66 alin 3 din Legea 404/2023).

DNA a comunicat oficial că scurgerea de informații din dosar nu li se datorează. Conducerea DNA se pripește si încearcă să îngroape subiectul așa cum a făcut-o mereu: au intrat și avocați în dosar, deci ei sunt de vină.

Cred că în 5 minute se poate afla la ce acte din dosar au avut acces avocații și ce copii după dosar li s-au înmânat, am certitudinea că nu la întreg dosarul, iar in acel moment vom avea dovada că un cerc restrâns de persoane putea divulga către presă acele documente.

Cred că de data aceasta Parchetul General este cel care ar trebui să cerceteze cine a săvârșit o infracțiune de divulgare informații nedestinate publicității. Ministrul Justiției, sub autoritatea căruia funcționează procurorii, trebuie să ceară public această cercetare penală. Simpla apariție în presă a acelor convorbiri rușinoase înseamnă că s-a săvârșit o infracțiune, iar parchetul general are obligația prin lege să cerceteze orice infracțiune de care are cunoștință.

Later edit: Față de ce am scris mai sus, la prima mână, am primit două confirmări, care schimbă detaliile dar nu concluzia:

1. Ceea ce aktual24 a publicat sunt transcrieri ale interceptărilor telefonice aflate în formă extinsă chiar în conținutul ordonanței de instituire a controlului judiciar. De ce procurorul de caz a considerat că este necesar să le treacă este o problemă ce ține de urmărire penală, omul a fost băgat în ședințe dar ca procuror în dosar poate lua ce decizii dorește.

2. Ordonanța privind controlul judiciar, conținând acele transcrieri rușinoase, a fost comunicată multor instituții publice, de la ANPC la Guvernul României.

Indiferent cum ar fi, România are obligații juridice, inclusiv internaționale (Directiva privind prezumția de nevinovăție) de garanta că inculpații nu sunt expuși public într-un mod care încalcă demnitatea umană.

Nici un act de urmărire penală (cum este ordonanța procurorului privind controlul judiciar) nu este un act public, iar divulgarea lui constituie infracțiune.

Justificarea că mulți o puteau săvârși (din ANPC, Guvern, avocați sau din DNA) nu este o scuza pentru a nu o putea cerceta cu instrumentele urmăririi penale, Parchetul General fiind cel competent.

Haideți să punem punct odată pentru totdeauna umilirii publice a celor acuzați, încă nedovediți, pentru că doar așa suntem o societate civilizată, iar nu una abrutizată”, a scris Toni Neacșu pe Facebook.