Instabilitate la Înalta Curte de Casație și Justiție

Fluctuația de personal a înregistrat un nivel fără precedent la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit Raportului de activitate pentru anul 2022 al instanței supreme, condusă atunci de judecătoarea Corina Corbu.

• Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român
• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită

În numai trei luni, din septembrie până în decembrie 2022, au fost eliberați din funcție 13 judecători,
reprezentând 10,65 % din totalul judecătorilor aflați în funcție, astfel că la finele anului de referință erau vacante 28 de posturi de judecător, se arată în Raport.

În raport se mai arată că numărul mare de pensionări a impietat menținerea funcționalității la nivelul tuturor secțiilor și a formațiunilor de judecată, pe tot parcursul anului, a unei componențe stabile de 3 judecători – 3 magistrați – asistenți – 2 pentru fiecare complet de judecată. Firesc, flfuctuația de personal are drept consecință directă „creșterea volumului de activitate la nivel individual, cu perioade de acomodare caracterizate de creșterea duratei efectuării anumitor activități, aspecte care se reflectă în scăderea indicatorilor statistici de eficiență”.

Potrivită documentului, cea mai afectată secție a Înaltei Curți este Secția I civilă a ICCJ, unde sunt prevăzute în schema de personal 24 de posturi de judecător. Dintre acestea, opt erau vacante la sfârșitul anului 2022. Urmeaza Secția penala a ICCJ cu nouă posturi vacante dintr-o schemă de personal care prevede 34 de judecători. La Secția de contencios administrativ și fiscal a ICCJ sunt înregistrate tot nouă posturi vacante raportat la o schemă ce prevede 38 de posturi de judecător. Cele mai puține locuri de judecători vacante sunt la Secția a II-a civilă, doar două, în raport de o schemă de 23 de judecători.

„În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022 au fost promovați la Înalta Curte de Casație și Justiție un număr de 20 judecători, după cum urmează: 4 judecători la Secția I civilă; 2 judecători la Secția a II-a civilă; 5 judecători la Secția penală și 9 judecători la Secția de contencios administrativ și fiscal.

În același interval de timp, însă, au fost eliberați din funcție, prin pensionare, un număr de 21 de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel: 6 judecători din cadrul Secției I civile, 2 judecători din cadrul Secției a II-a civile, 6 judecători din cadrul Secției penale și 7 judecători din cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Acestora se adaugă și posturile temporar vacantate în cursul anului de
referință, urmare a detașării unor judecători în cadrul altor instituții.

Astfel, la data de 31 decembrie 2022, în pofida sesiunilor de concurs organizate pentru ocuparea posturilor vacante de judecător, în schema de personal a Înaltei Curți de Casație și Justiție figurau vacante 28 de posturi de judecător, pentru 17 dintre acestea, la aceeași dată, aflându-se în desfășurare procedura de ocupare prin concurs.

De asemenea, în anul 2022 au fost scoase la concurs 7 posturi vacante de funcționari publici și personal contractual, fiind ocupate 4 posturi.

În ce privește politica de personal, unul dintre obiectivele Înaltei Curți de Casație și Justiție este reprezentat de generalizarea asigurării, la nivelul tuturor secțiilor instanței supreme, a unui raport de egalitate între numărul posturilor de judecător și numărul posturilor de magistrat-asistent, astfel încât fiecărui post de judecător să îi fie alocat un post de magistrat-asistent, care să permită crearea unor structuri stabile formate din 1 judecător și 1 magistrat-asistent, obiectiv care, deși realizat, a cunoscut instabilitate pe parcursul anului, urmare a fluctuațiilor de personal.

De remarcat că, în ciuda eforturilor întreprinse de președintele instanței supreme în privința gestionării resurselor umane și a asigurării unei stabilități la nivelul personalului, și care au condus la adoptarea Hotărârii Guvernului României nr. 1387 din 16.11.2022, privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul noilor atribuții stabilite în sarcina instanței
supreme prin art. 142 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind organizarea judiciară, și care vizează preluarea bugetului instanțelor judecătorești pentru cheltuielile de personal, precum și pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal, este necesară reconfigurarea schemei de personal pentru a asigura îndeplinirea în condiții optime a noilor atribuții.”, se arată în raportul ÎCCJ.