Interesul Chevron? Nu! Al nostru

Americanii de la Chevron plănuiesc să înceapă explorarea gazelor de şist în România, după ce au primit undă verde de la Guvernul de la Bucureşti. Evident, au apărut discuții privind protecția mediului și unele interese ascunse ale gigantului american.

Realitatea este alta. Chevron va investi, în primii cinci ani, în jur de un miliard de dolari în explorare, bani pe care i-ar putea pierde, în caz că nu găsesc gaze de șist, sau dacă acestea nu sunt comerciale. În caz de câștig, acesta va fi gradual, cel puțin trei ani va dura amortizarea investițiilor, adică din anul patru – cinci de exploatare. Evident, prețul gazelor din România va scădea.

„Scăzând prețul, va scădea și profitul, acesta va fi în directă legătură cu cantitatea extrasă și vândută. De asemenea, va fi în legătură directă cu toată infrastructura care va mai fi realizată în România în următorii 5 – 6 – 7 ani, pentru că acea conductă care leagă Aradul de Szeged este un atu pentru România, pentru că va putea să exporte spre zona de vest a Europei prin această conductă. Dacă se va realiza și conducta Constanța – Trieste, vor fi și niște posibilități de export. Nu cred că profiturile vor fi explozive din primii ani. Vor crește gradual. Dacă cinci ani vor fi ani de cheltuieli, probabil că gradual, începând din anul patru – cinci de exploatare, profitul nu va depăși anual sume între 50 – 100 de milioane de dolari în primii ani”, a declarat, pentru Q Magazine, Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului Victor Ponta.

De ce 480 și nu 250?
Dar ce câștigăm noi? Dacă, în prezent, plătim 480 de dolari pe metrul cub de gaze, dacă am exploata gaze de șist, prețul unui metru cub de gaze ar putea ajungă la 250 – 350 de dolari. „Nu vom vedea o scădere de prețuri la gaze ca în SUA, pentru că cele două medii nu sunt comparabile. Vorbim de o densitate de populație. În SUA, densitatea e cu 400% mai mare, asta înseamnă că acele zone de exploatare de gaze de șist care trebuie să fie la anumite distanțe de zone locuite vor fi mai restrictive la noi. Acum suntem la un raport de 480/100 de dolari pe metru cub de gaze, cam 1/5 e raportul. Ținând cont de densitatea populației, de structura geologică a subsolului și mărimea celor două areale, vom putea ajunge la o scădere de prețuri la gaze în timp, probabil că raportul nu va fi sub 1/2 – 1/3. Adică, dacă acum plătim 480 de dolari pe metru cub, nu vom reuși să scădem sub 250 – 300 de dolari în niciun fel”, ne-a mai spus Blănculescu.

Resursele de gaze convenționale, pe sfârșite
În 10 ani am putea rămâne fără gaze convenționale, deci prețul gazelor ar crește, ne-a spus Ionuț Purică, expert pentru energie și mediu în Academia Română. Dacă eliminăm importurile, putem reduce prețul gazelor cu circa 10 – 15%. În plus, România plătește, în prezent, aproximativ 1,5% din PIB pe gazul importat.

„Noi, în momentul de față, suntem pe o tendință scăzătoare a zăcămintelor convenționale de gaze. Și de petrol, de altfel. Evident, dacă nu folosim alte resurse, pe care se pare că le avem, o să ajungem în 10 ani să nu mai avem gaz de-al nostru, sau să avem foarte puțin. Asta înseamnă să creștem importurile. În momentul de față importăm cam 20-30% din gazul pe care-l folosim, deci asta înseamnă vreo 4 miliarde de normal metri cubi (nmc). La prețul de circa 500 de dolari pe normal metru cub, ca să rotunjim. 4 miliarde ori 500 sunt vreo două miliarde de dolari, asta înseamnă că plătim altora 1,5% din Produsul Intern Brut ca să luăm gaze, când noi stăm pe rezerve de gaze, în offshore-ul Mării Negre, care s-au descoperit și s-au evaluat până la un anumit punct, și când avem potențiale gaze de șist și trebuie să vedem cât avem. Într-un context rezonabil, probabil că pe la mijlocul deceniului 20 – 2023 – 2025 – am putea să eliminăm importurile”, a declarat Purică pentru Q Magazine.

El a subliniat importanța investițiilor Chevron, prin crearea de locuri de muncă directe, indirecte, redevențe, impozit pe profit. Specialistul în resurse minerale consideră că negocierile Guvernului cu compania americană trebuie să se desfășoare în funcție de aceste lucruri.

Acțiunile Chevron sunt pe plus… la fel ca bursa americană
Gurile rele spun că Chevron nu urmărește neapărat exploatarea, ci sentimentul investitorilor de la bursă. Ei, bine, așa să stea lucrurile?

„E foarte greu cuantificabil câștigul la bursă al Chevron în urma începerii explorării, pentru că în niciun caz o astfel de creștere la bursă nu se petrece de pe-o zi pe alta. Practic, începi să faci ceva ca să vezi rezultatele peste ani. Vorbim de o companie care are mii de exploatări în toată lumea. Începând din noiembrie anul trecut, prețul unei acțiuni Chevron era undeva între 100 – 105 dolari și a avut o creștere cât de cât constantă, acum fiind undeva între 120 și 125 de dolari pe acțiune. Dar, din punctul meu de vedere, evoluția aceasta nu a fost determinată de începerea exploatării, ci de evoluția bursei din SUA, evoluția S&P 500 este identică cu cea a Chevron”, a declarat, pentru Q Magazine, Radu Ciofu, analist financiar și trader.

Pe de altă parte, spune Ionel Blănculescu, tendința ar fi chiar inversă. În momentul în care o companie face investiții, acționarii vând, de frica scăderii dividendelor.
„Raportul e invers. O companie mare când investește pierde, nu câștigă pe bursă, pentru că în momentul în care se anunță că o companie investește într-o țară, suma de bani care va fi de aproape un miliard de dolari se obține din suma aferentă repartizării profitului sub formă de dividende. Deci, acționarii care stau pe bursă și care fac jocul bursei sunt interesați de un singur element. Să câștige dividende de la companiile listate. În momentul în care ei aud că o companie investește undeva în lume, nu fac altceva decât să vândă acțiunile respective și să cumpere acțiuni la alte companii care repartizează dividende, pentru că ei nu vor câștiga decât într-un timp îndelungat, în primul caz. Companiile mari mă roagă să nu spun că se gândesc să investească în România, deoarece acțiunile lor ar putea să scadă. Când iau decizia de a investi, își asumă acest risc”, a conchis Blănculescu.