Iohannis: Starea de urgență, înlocuită cu starea de alertă. Ce înseamnă asta

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, după ședința avută cu premierul Ludovic Orban privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19, că ziua de 14 mai va fi ultima zi a stării de urgență, dar din 15 mai va intra în vigoare starea de alertă.

„Starea de urgenţă nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgenţă. Data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgenţă. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra în starea de alertă, care este prevăzută de legislaţia specifică”, a spus Klaus Iohannis.

Relaxarea se va face pas cu pas, dar în același timp măsurile luate în acest sens nu se vor aplica localităților aflate în carantină. Președintele a subliniat că „aceasta relaxare va avea loc doar atunci când ni se spune de la experți ca pericolul este diminuat”.

„Am finalizat întâlnirea pe care am avut-o cu Premierul și mai mulți miniștri și consilieri. Am analizat situația în care ne aflăm din punct de vedere epidemiologic și al situației stării de urgență.

Dați-mi voi să încep cu ceva legat de zilele care au trecut, weekendul de 1 mai. Am văzut cu toții că lucrurile au stat destul de bine și trebuie să spun: sunt foarte mulțumit de felul în care oamenii au reacționat la apelul autorităților. Au stat acasă și, chiar dacă a fost 1 mai, nu am avut încălcări semnificative ale regulilor, deci lucrurile au decurs bine.

Astăzi am analizat mai multe chestiuni și unele dintre deciziile pe care le-am luat cred că sunt de mare interes pentru publicul general.

În primul rând, starea de urgență nu va fi prelungită. Nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgență și, în acest fel, data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgență.

Începând din 15 mai, pentru a ține, evident, epidemia sub control, vom intra într-o așa-numită stare de alertă. Deci starea de urgență va fi înlocuită prin starea de alertă.

Această stare de alertă este prevăzută de legislația specifică care clarifică cum se acționează în situația unei epidemii și noi clar suntem, din păcate, încă într-o epidemie de COVID-19.

Situația nu s-a îmbunătățit încă. Deci, nu vreau să apară impresia că epidemia a trecut și suntem într-o normalitate. Din păcate, epidemia nu a trecut. Ați observat, cu siguranță, din comunicările publice că am avut și astăzi iarăși peste 300 de persoane care au fost testate pozitiv și, în acest fel, nu putem să spunem că boala a trecut. Însă, la un moment dat, trebuie să mergem mai departe și acest mai departe se concretizează în forma de organizată, trecând de la starea de urgență la stare de alertă.

Acum, câteva lucruri totuși se schimbă, dar, înainte să spun ce se relaxează, repet: epidemia nu a trecut! Trebuie să fim foarte responsabili și trebuie să avem foarte mare grijă în continuare!

În realitate, indiferent ce auziți la televizor, nu știe nimeni până când durează această epidemie și depinde de noi dacă aici, la noi, în România, o controlăm mai bine sau mai puțin bine.

Eu îmi doresc foarte mult să o controlăm bine, cu toții împreună, asta însemnând să respectăm indicațiile autorităților!

În primul rând, după 15 mai putem, în principiu, să ne mișcăm în interiorul localității unde avem treabă, dar este clar: nu e bine să exagerăm. Deplasările să se facă atunci când sunt necesare, dar nu va mai fi nevoie să declarăm în prealabil unde mergem.

Este un prim pas important. Mulți mă întreabă, și se întreabă: „bun, și ce se întâmplă mai departe?”, și vreau să spun din capul locului că așa-numita relaxare se va face pas cu pas. Un astfel de pas fiind, de regulă, cam de două săptămâni. Deci, unele măsuri le vom lua începând din 15 mai, dar următorul calup de măsuri de relaxare va veni probabil la începutul la iunie, pe urmă la mijlocul lui iunie, și așa mai departe.

Acum, din 15 mai, vom avea, de exemplu, la dispoziție iarăși saloanele de îngrijire personală, deci se vor redeschide saloanele de coafură, frizerie, și așa mai departe. De asemenea, din 15 mai, se vor redeschide cabinetele stomatologice. Tot din 15 mai se vor redeschide muzeele.

Dar toate, în condiții speciale de distanțare, în condiții de igienă, cu toții, repet, și o să o mai repet de câteva ori – cu toții vom purta mască de protecție când suntem în spații publice închise. De asemenea, când ne deplasăm cu transportul public în comun. Aceste lucruri rămân obligatorii.

Măsurile de relaxare de mișcare mai liberă, atenție, nu se aplică în localitățile care sunt în carantină! Deci, acolo unde localitatea este declarată în carantină, această relaxare nu va avea loc decât atunci când ni se spune de la experți că pericolul este diminuat.

Deplasările, în esență, vor fi restricționate pentru a pleca din localitate. Însă și aici sunt câteva excepții. Este voie să se plece din localitate, de exemplu, în interes de serviciu, pentru probleme medicale. Este posibil să se iasă, de exemplu, pentru sport individual, pentru mers cu bicicleta în afara localității sau altele. Deci, sporturile individuale vor fi permise – atenție, individuale!

Rămâne restricția că sunt interzise întâlnirile cu mai mult de 3 persoane. Asta se aplică, evident, și atunci când mergem să facem mișcare în aer liber.

Este încă un aspect destul de important pe care l-aș menționa pe scurt, care se referă la sportivi. Sportivii de performanță vor putea, în condiții foarte speciale, care vor fi detaliate de specialiști, să înceapă cantonamentele, dar nu vor începe competițiile sportive decât după o perioadă suficient de lungă de pregătire – deci, pentru, atenție, sportivii de performanță. Bazele sportive nu se redeschid pentru amatori – atenție, ca să nu fim greșit înțeleși. Deci, cantonamentele, dar numai în condiții speciale, pentru profesioniști. ”, a declarat Klaus Iohannis.

Ministrul Economiei, Virgul Popescu, a declarat pentru G4Media că Mall-urile, restaurantele și terasele nu se vor redeschide la 15 mai.

„Așteptăm evaluarea de la Ministerul Sănătății să vedem efectele redeschiderii saloanelor de îngrijire și a cabinetelor stomatologice de la 15 mai și apoi vom lua o decizie legată de celalte activități care au fost suspendate prin Ordonanță Militară”, a declarat Virgil Popescu.

CE ESTE STAREA DE ALERTĂ

Starea de alertă este o măsură de prevenţie instituită la nivel local sau naţional care se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă. Situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate (art. 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004) .

Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi se poate institui atât la nivel local şi judeţean cât şi la nivel naţional.

Factorii de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, enumeraţi de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundaţiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbuşirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbuşirile unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004).

Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia (art. 4, alineat (2) din OUG 21/2004).

Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).

Decretarea stării de alertă la nivel naţional

La nivel naţional, starea de alertă este instituită de Comitetul Naţional (organism interministerial ce funcţionează sub conducerea ministrului de Interne şi sub coordonarea primului-ministru), prin ordin al ministrului de Interne, cu acordul primului-ministru. Tot Comitetul Naţional este cel care declară şi încetarea stării de alertă. Comitetul Naţional poate declara starea de alertă şi la nivelul mai multor judeţe (art. 20, alineat c) din OUG 21/2004).

Decretarea stării de alertă la nivel judeţean şi local

La nivel judeţean, starea de alertă poate fi de instituită de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de către comitetele locale, prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.

La nivelul judeţelor, comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt conduse de prefecţi şi sunt formate din preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean.

Comitetele judeţene declară, cu acordul ministrului de Interne, starea de alertă la nivel judeţean, în mai multe localităţi ale judeţului (art. 22, litera c) din OUG 21/2004).

Comitetele locale declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective (art. 24, litera c) din OUG 21/2004).

Declararea stării de alertă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe se publică în Monitorul Oficial al României, iar la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective (art. 42 din OUG 21/2004).