Isărescu: Încurajăm creditarea, dar creditarea să fie sănătoasă

Mugur Isărescu ne transmite că instituția pe care o conduce vrea să încurajeze creditarea, după ce a majorat dobânda-cheie de trei ori anul acesta.

Citește și: Isărescu a lovit iar!

“Insist pe acest cuvânt păsăresc”

Banca Naţională a României (BNR) nu are intenţia de a descuraja creditarea, ci este interesată de o creditare sănătoasă, echilibrată pe componente şi sustenabilă, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, la “Summer Banking Academy”.

“Pentru că au fost suficient de multe interpretări în presă, în media, despre intenţiile noastre trebuie să o spun de la început foarte clar aici în faţa dumneavoastră că nu avem niciun gând să descurajăm creditarea. Dimpotrivă, vrem să o încurajăm”, a spus Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

“Dar, într-adevăr, ne interesează o creditare sănătoasă, echilibrată pe componente, sustenabilă şi insist pe acest cuvânt, chiar dacă el este păsăresc, sustenabilă. De ce? Pentru că şi o parte din dezintermediere, din scăderea creditării la care am asistat în ultimii doi ani, chiar trei ani, provine din faptul că unele credite nu au fost sustenabile. Deci s-au dus în direcţii care nu aveau cum să continue”, a adăugat șeful băncii centrale.

Motor al creșterii durabile

Banca centrală intenţionează ca în lunile de vară să discute cu Asociaţia Română a Băncilor şi cu autorităţile române nebancare despre cum să devină creditarea un motor al creşterii economice durabile.

Isărescu a reamintit faptul că deşi gradul de intermediare financiară din România se plasează la cel mai scăzut nivel din ţările membre ale UE se menţine pe un trend descendent, respectiv la 27% din PIB la finele anului 2017, faţă de vârful 40% atins în 2011.

În opinia acestuia, declinul intermedierii financiare s-a produs în condiţiile în care s-au constatat creşteri ale creditului acordat sectorului privat, de 5% în 2017 şi de peste 6% în termeni anuali în perioada ianuarie – aprilie din anul acesta.

“Evoluţia pe care o vedem şi citim cu atenţie cifrele sugerează că, fără a fi determinant, efectul de numitor, să-l numesc aşa, şi anume faptul că la numitor avem o creştere economică alertă bazată nu pe credit bancar ci pe stimuli fiscali şi pe măsuri de stimulare a veniturilor, deci acest efect de numitor este relevant. Şi de aici şi discuţia de fond. Stimulii fiscali nu pot să fie folosiţi la infinit şi atunci pentru a avea creştere economică în România şi Banca Naţională este interesată de creşterea economică, însă una de durată, trebuie să vedem cu ce înlocuim aceşti stimuli fiscali care îşi vor diminua din importanţă. Creditul poate să fie, creditul sănătos, echilibrat, sustenabil, poate să fie un motor important”, a explicat Mugur Isărescu.

Multe companii subcapitalizate

De asemenea, guvernatorul BNR a afirmat că multe companii sunt subcapitalizate şi că acestea nu pot fi finanţate, dar dacă acest aspect nu va fi înţeles, unii vectori de comunicare din societate vor continua să acuze băncile că nu au grijă de economia reală şi “întorc spatele firmelor”, însă băncile au sarcina de a explicat acest aspect.

“Într-o discuţie referitoare la dinamica încă modestă a creditului neguvernamental nu ar trebui pierdut din vedere nici rolul jucat de incertitudinea legislativă creată de iniţiative care vizau profilul de risc, nu doar la creditele viitoare, ci şi al stocului existent. Am aici în vedere iniţiativele referitoare la darea în plată, ori la rambursarea la cursul istoric a creditelor în franci elveţieni”, a subliniat şeful BNR.

Potrivit guvernatorului Băncii Centrale, Curtea Constituţională a intervenit, a anulat sau a atenuat o parte din prevederile acestor iniţiative legislative, dar climatul de incertitudine creat a afectat oferta de credite precum şi percepţia de risc pe care în mod normal o bancă trebuie să o aibă.

Tendințe consumiste

La rândul său, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, a arătat că românii au tendința să se împrumute mai mult pentru consum decât pentru achiziția de locuințe, dar că în ultimul timp acest fenomen s-a mai ameliorat.

“Dacă ne uităm cum merge şi cum a mers în anii din urmă şi în anii aceştia creditul ipotecar, o să vedem că schimbările în bine le-au adus creditele din Programul Prima Casă. Până la Programul Prima Casă, românii s-au împrumutat foarte puţin prin credite ipotecare şi şi-au cumpărat locuinţe pe credite”, a declarat Vasilescu, citat de Bursa.ro.

El a făcut o comparație cu situația din alte țări.

“Din totalul împrumuturilor care s-au dat în America, 80% au fost pentru locuinţe, circa 80% în Marea Britanie, 70-80% prin Franţa, Germania, venind către Polonia şi Cehia – 60-40%, iar în România 20% credite ipotecare şi 80% credite pentru consum. Deci românii s-au împrumutat cu deosebire pentru consum”, a afirmat oficialul BNR.

“Dar, în acelaşi timp, este o cerinţă de la Uniunea Europeană şi este o înţelegere foarte clară în România a situaţiei de fapt, de fond şi de drept: nu putem să ne permitem să riscăm o supraîndatorare a populaţiei care ar afecta întreaga economie. Şi atunci, aceasta este problema în legătură cu creditele. Să evităm în orice caz o supraîndatorare a populaţiei”, a precizat Adrian Vasilescu.

Dobânda-cheie mai crește

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, la începutul lunii mari, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an de la 2,25% pe an, începând cu data de 8 mai 2018.

A fost pentru a treia oară în acest an când instituţia condusă de guvernatorul Mugur Isărescu măreşte dobânda-cheie, după ce în ianuarie a crescut-o de la 1,75% la 2,00%, iar în februarie de la 2,00% la 2,25%.

Experții bancari se așteaptă ca dobânda-cheie să mai urce, pe parcursul lui 2018.

“Consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent”, spune Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

Nici Robor nu stă pe loc

Creditele s-au scumpit în ultima perioadă și pe fondul creșterii indicelui Robor la trei luni, care dă tonul la împrumuturile în lei cu dobândă variabilă. Acesta a urcat marţi, 26 iunie, piaţa interbancară, la 3,14% pe an. O valoare mai mare a fost înregistrată pe 7 mai 2014, când indicele se situa la 3,16% pe an.

Specialiștii anticipează noi creșteri.

Adrian Codîrlaşu, preşedintele asociației de analiști CFA România, estimează, pe următoarele 12 luni, un nivel de 3,45% pentru Robor la trei luni.

“Ratele de dobândă sunt corelate cu inflaţia. Prin urmare o majorare a inflaţiei conduce la o majorare a ratelor de dobândă”, spune Codîrlașu.

Rata inflației evoluează la cote destul de ridicate. BNR are o țintă de 2,5% plus sau minus 1 punct procentuale pentru anul în curs, la o valoare actuală de 5,41% (mai 2018 față de mai 2017).