Judecătoarea Florentina Dragomir contrazice CSM și se autodenunță

Este valabilă numirea în funcția de judecător fără ca persoana numită să fi depus jurământul prevăzut de lege? Sunt legal constituite completele de judecată în compunerea cărora intră judecătorii numiți care nu au depus jurământul în această calitate? Sunt valabile hotărârile unor asemenea complete?

• AFT, companie românească, arată cum putea fi interceptată drona care a explodat în Portul Constanța. MApN are sistemul care ne-ar putea apăra aici, dar îl ignoră, preferând să dea banii altor state
• Guvernul României: Ucrainenii au pierdut controlul asupra a patru drone. Una dintre ele este cea care a explodat în Portul Constanța
• În România, contrabanda cu țigări și produsele contrafăcute ajung la 6,9% și generează pierderi de 324 milioane euro
• Primul vaccin creat de inteligența artificială
• SANADOR: Ordinul pentru completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative poate restrânge accesul pacienților la servicii medicale esențiale

Prin adresa Biroului de informare publică și relații cu mass media nr. 7/24421/2501.2021 trimisă ca răspuns la întrebările Q Magazine privindu-i pe judecătorii care au intrat în compunerea completelor de judecată fără să fi depus jurământul în această calitate, CSM preciza următoarele: „Legea 303/2004 a suferit o serie de modificări, cele mai semnificative fiind cele adoptate prin legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele adiacente, ocazie cu care legea nr. 303/2004 a fost modificată și completată, inclusiv dispozițiile privind jurământul, acesta regăsindu-se la art. 34 și fiind abrogat alineatul care prevedea că actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurământului sunt nule”.

Potrivit acestei lecturi, exclusiv literale și istorice a legii, ar rezulta că, ulterior anului 2005, depunerea jurământului de către judecători nu mai are nici o semnificație juridică, alta decât a unei simple recomandări, absența sa nefiind susceptibilă de nici o sancțiune.

Amintita interpretare, ridicolă pentru orice jurist și cu totul surprinzătoare atunci când vine chiar de la forul suprem al autorității judecătorești, este contrazisă, însă, de către o judecătoare a ÎCCJ, faimoasă, printre altele, pentru a fi intrat în compunerea completelor de judecată fără a fi depus jurământul în calitate de judecător – CSM însuși confirmând că în mapa profesională a acesteia nu se găsește dovada îndeplinirii respectivei proceduri. Este vorba despre judecătoarea Florentina Dragomir.

În lucrarea al cărei autor este, apărută la Editura C.H. Beck, în anul 2011 (deci, la șase ani după adoptarea legii 247/2005), sub titlul „Răspunderea penală a magistratului”, Florentina Dragomir scrie: „Depunerea jurământului s-a păstrat în sistemul judiciar actual (adică și după 2005 – nn), fiind o obligație legală care, dacă nu este îndeplinită, duce la nulitatea numirii în funcție”.

„Răspunderea penală a magistratului”de Florentina Dragomir

Cu alte cuvinte, simpla numire în funcția de judecător, indiferent de natura juridică și forma actului de numire, nu dă dreptul celui numit la exercitarea prerogativelor respectivei funcții, decât după depunerea jurământului. Până atunci, orice acte efectuate de o asemenea persoană, nefiind ale unui judecător valabil numit, sunt ele însele nule. Dacă acea persoană a intrat în compunerea unor complete de judecată, înseamnă că acestea au fost ilegal constituite, și o astfel de ilegalitate cade sub incidența normelor procesuale care sancționează cu nulitatea absolută actele îndeplinite de asemenea complete. Această interpretare a fost confirmată și prin decizia CCR 685/2018.

Prin urmare, contrazicând precizările transmise presei de către CSM, Florentina Dragomir reține și susține că împrejurarea potrivit căreia legiuitorul din 2005 a omis să se refere în mod explicit la nulitatea actelor săvârșite de magistrat înainte de depunerea jurământului, nu înseamnă că s-a și renunțat la o această sancțiune, ea întemeindu-se oricum pe principiile generale ale legii și ale dreptului, și de aceea fiind intrinsecă normelor de drept pozitiv. Potrivit acestor principii: i. legea trebuie interpretată în sensul în care produce efecte, iar nu în acela în care dispozițiile legiuitorului nu au nici un fel de consecințe – așa ar fi în cazul în care nedepunerea jurământului prevăzut de lege nu ar avea nici o influență asupra calității de magistrat a celui în cauză; ii. nimeni nu poate îndeplini valabil prerogative / acte, în sens larg, exercita valabil drepturi pe care nu le are; iii. nulitatea învestirii unei persoane cu capacitatea de a săvârși anumite acte duce la lipsirea de efecte ale actelor respective, tot ceea ce la izvor este nul, nul fiind și la vărsare.

Evident, Florentina Dragomir, transformată peste noapte din procuror în judecător, nu face diferența între magistratul-procuror și magistratul-judecător, deși legea distinge în mod explicit între funcțiile unuia și ale altuia, fiecare depunând jurământul în considerarea a ceea se angajează în mod concret să facă, iar nu în abstract. De aceea, ea crede că jurământul depus de procuror este suficient atunci când acesta devine judecător. Din fericire doctrina, alături de bunul simț, a lămurit acest aspect: la debutul funcției de judecător, deci înainte de a începe exercițiul prerogativelor atribuite de lege magistraților-judecători, și pentru ca numirea în această funcție să fie valabilă trebuie depus jurământul cerut de lege, indiferent ce magistraturi va fi deținut și ce jurăminte va mai fi depus cel în cauză înainte.  

Procuroarea Florentina Dragomir nu a depus amintitul jurământ după numirea sa prin decret prezidențial în această magistratură specifică, și, pe cale de consecință, așa cum ea însăși susține, ca autor al lucrării de specialitate anterior amintite, nu a devenit în mod valabil judecător. Cu toate acestea ea a intrat în compunerea completelor de judecată ale ÎCCJ, a judecat și a condamnat. Toate hotărârile acestor complete sunt absolut nule.      

Întrucât din cartea sa rezultă că a fost conștientă atât de obligația depunerii jurământului, cât și de efectele nedepunerii acestuia, și deoarece, neîndeplinind cu bună știință rigorile legii, i-a prejudiciat grav pe aceia care au fost în situația de a executa condamnări lovite de nulitate, precum și actul de justiție în ansamblul său, Florentina Dragomir a comis fapte care întrunesc elementele constitutive ale mai multor infracțiuni; dintre care se distinge cea de abuz în serviciu în formă continuată. Atât CSM cât și PÎCCJ ar trebui să se sesizeze în consecință. 

Completul Înaltei Curți, format din judecătorii Florentina Dragomir, Ionuț Matei și Ioana Ilie, nu a publicat nici acum Motivarea sentinței pronunțate în „Dosarul Ferma Băneasa”. În lipsa acesteia, avocatul Robert Roşu nu poate exercita căile de atac pe care le mai are la dispoziție împotriva condamnării sale