Judecătorii din CSM scandalizați de „lipsa de respect față de puterea judecătorească” a DNA

Războiul, deloc camuflat, pe care actorii implicați îl duc pentru anchetarea magistraților, de pe-o parte, și pentru eliberarea lor de sub presiunea unor procurori ale căror cauze trebuie să le judece, pe de altă parte, a luat forma unor declarații publice în care acuzațiile nu mai au limite. Totul se datorează desființării SIIJ, unitate a Parchetului care ancheta magistrații. În timp ce DNA cere imperativ ca anchetarea judecătorilor și a procurorilor să se reîntoarcă la această structură, ministrul Justiției, propune o variantă prin care judecătorii să aibă parte de un proces penal echitabil și fără imixtiuni, urmând a fi anchetați de procurori specializați de la Parchetul General și de la parchetele curților de apel.

Proiectul de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost pus pe 21 ianuarie în dezbatere publică. Dosarele privind presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați – care erau anchetate de SIIJ – ar urma să fie instrumentate de 42 de procurori – 12 de la Secția de urmărire penală a Parchetului General și 30 de la parchetele curților de apel.

Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și-a exprimat miercuri, 16 februarie, îngrijorarea şi dezacordul profund faţă de poziţia publică exprimată de Direcţia Naţională Anticorupţie prin comunicatul din data de 15 februarie 2022. Secția a transmis că „afirmaţiile de o gravitate deosebită din acest comunicat, prin care se atribuie magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor, precum şi avocaţilor din cadrul barourilor calitatea de potenţiali subiecţi de anchetă, denotă o mentalitate retrogradă faţă de rolul şi atribuţiile participanţilor la actul de justiţie.”

„Secţia pentru judecători dezaprobă agresivitatea limbajului folosit, din care transpare lipsa oricărui respect faţă de puterea judecătorească şi consideră total de neînţeles încrâncenarea cu care Direcţia Naţională Anticorupţie acţionează, prin suprapunere cu discursul politic total necaracteristic sistemului judiciar, în sensul dobândirii cu orice preţ a competenţei de a urmări penal magistraţii.

Poziţia structurii de parchet menţionate confirmă lipsa de încredere care a caracterizat activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în această materie, precum şi modul incalificabil în care aceasta se raportează la ceilalţi participanţi la procedurile judiciare.

Abordarea este cu atât mai nejustificată, cu cât, potrivit proiectului de lege avizat favorabil de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii care vor efectua urmărirea penală în cauzele cu magistraţi vor fi selectaţi printr-o procedură care asigură cele mai înalte standarde de independenţă.

Tendenţioasă poate fi considerată şi maniera în care comunicatul din data de 15 februarie 2022 face abstracţie de împrejurarea că, în procedura de selecţie a judecătorilor de la cel mai înalt nivel al sistemului judiciar, respectiv de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, verificarea integrităţii candidaţilor se realizează, potrivit reglementării actuale, printr-o procedură care implică inclusiv solicitarea de relaţii de la parchet sau baroul de avocaţi.

De altfel, implicarea avocaţilor în proceduri de acest tip nu poate fi considerată decât salutară, în spiritul asigurării transparenţei şi a deschiderii sistemului judiciar.

Prin comparaţie, selecţia procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este considerată concurs riguros, în condiţiile în care competitivitatea procedurii nu este dincolo de orice rezervă.

În acest context, Secţia pentru judecători susţine în mod ferm necesitatea ca toate instituţiile judiciare să-şi îndeplinească atribuţiile cu bună credinţă, cu respectarea tuturor principiilor care dau conţinut independenţei justiţiei.

Secţia pentru judecători nu va abdica de la susţinerea necondiţionată a acestei valori, sens în care analizează în continuare demersurile care se impun faţă de această poziţie inacceptabilă şi solicită tuturor decidenţilor să ia măsurile necesare pentru a readuce instituţiile din sistemul judiciar în limitele stabilite de Constituţie.”, se arată într-un comunicat postat pe siteul CSM.

Q Magazine a prezentat aici argumentele pentru care DNA vrea să ancheteze cazurile magistraților, arătând că acuzațiile de abuzuri la adresa unor procurori ai Direcției sunt „specualții”.

„A susține că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați  nu reprezintă  decât alegații nefondate, nesusținute juridic și menite să discrediteze  instituția și să aducă atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori.

Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA; numărul de dosare înregistrate la nivelul DNA care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrați, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare; majoritatea  dosarelor cu fapte de corupție săvârșite de magistrați fuseseră constituite la plângerile sau denunțurile depuse de cetățeni.”, arată DNA.

Cu toate acestea, judecătoarea Simona Marcu, dezvăluia într-un interviu pentru Q Magazine, din 2021, că „DNA a verificat 2166 de Hotărâri ale unei Secții de la Înalta Curte și că prin rapoartele de activitate ale DNA nu au fost recunoscute greșelile săvârșite, ci s-a încercat constant o justificare a acestora prin transferarea culpei către judecători sau, mai nou, către Curtea Constituțională.”.

Tot miercuri, la o zi după comunicatul Direcției Naționale Anticorupție, a reacționat și Uniunea Națională a Barourilor din România. Aceasta a solicitat DNA „să respecte demnitatea și imaginea profesiei de avocat”.

„Fără a intra, prin prezenta comunicare, în fondul dezbaterii privind justificarea existenței sau desființarea SIIJ, UNBR atrage atenția asupra unor exprimări inadecvate comunicării publice folosite în comunicatul DNA din 15 februarie 2022, care sunt de natură a aduce un stigmat negativ asupra profesiei de avocat și nu numai.

În comunicatul citat, DNA critică unul dintre criteriile de selecție a procurorilor, prevăzute în proiectul de desființare a SIIJ, respectiv aprecierea conduitei ireproșabile a acestora prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanțele de judecată și barourile din raza teritorială în care candidatul a funcționat. DNA susține că „este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potențial, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte îngrijorător”.

În primul rând, se face confuzie între instituțiile care reprezintă avocații, judecătorii și procurorii (respectiv barourile, instanțele de judecată și parchetele) și persoanele din cadrul acestora, care ar putea fi anchetate. O opinie oficială și instituțională nu echivalează cu cea a unor persoane din profesiile respective, care ar putea fi, prin ipoteză, subiecți ai unor anchete penale.

În al doilea rând, a-i considera, ab initio, pe membrii acestor profesii – avocați, judecători sau procurori – chiar și în contextul expunerii de către aceștia a opiniei privind conduita profesională, drept potențiali suspecți, care ar putea fi anchetați de DNA, aruncă o umbră nefastă asupra  credibilității justiției în societate, ceea ce este vădit contrar scopului urmărit de Uniunea Europeană.

Astfel de comunicări la adresa unor organizații profesionale sau a membrilor unor profesii pot da naștere unor generalizări care pot afecta profund nu numai demnitatea unor profesii juridice, cât și imaginea justiției în societate.

UNBR apreciază că prin comunicatul menționat, DNA aduce atingere imaginii și demnității profesiei de avocat și solicită DNA respectarea principiilor funcționării statului de drept și ale unei societăți democratice în elaborarea opiniilor exprimate public.”, se arată într-un comunicat al avocaților români.