Alexandru Chiciu, fost șef al secției penale a Parchetului Național Anticorupție, în perioada 2002-2005, o contrazice pe Laura Codruța Kovesi.

Citește și: Dezvăluiri din interiorul DNA

„Doamna Kovesi a declarat astăzi că exista un protocol între SRI și PNA încă din 2003. Așa este, însă acela viza strict o Metodologie de colaborare prin care Serviciul de Informații să furnizeze informații relevante privind unele infracțiuni de mare corupție către parchetul nostru. Să nu uităm că la data la care s-a înființat PNA, eram cinci procurori într-un singur birou din clădirea Parchetului General. Nu aveam nici dotarea și nici mijloacele tehnice de care a beneficiat ulterior DNA. Ca atare, pentru a ne îndeplini misiunea de combatere a corupției, definitorie pentru PNA, aveam nevoie să primim informații relevante întrucât înainte de a semna această Metodologie cu SRI, activitatea noastră era destul de slabă. Ulterior, când am început să primim sesizări de la SRI, activitatea noastră s-a îmbunătățit. Sunt câteva chestiuni fundamentale pe care as vrea să le precizez:

1. Niciodată, cât am fost procuror în PNA, nu au existat nici în teorie, nici în practică în baza acestei Metodologii, echipe comune cu SRI.
2. Documentul semnat în 2003 nu obliga procurorii să raporteze SRI-ului în termen de 60 de zile, și în niciun alt termen, ce au făcut cu sesizările primite”, a declarat Alexandru Chiciu pentru Q Magazine.

Patriot Act, model pentru protocoalele cu SRI

Laura Codruța Kovesi a declarat azi în mai multe intervenții în media că nu vede nimic ilegal în protocolul semnat între Parchetul General și SRI, întrucât astfel de protocoale existau încă din 2003.

Citește și: Război deschis între Laura Codruța Kovesi și Daniel Morar

Mai multe surse juridice consultate de Q Magazine arată că protocolul dintre SRI și toate instituțiile au avut ca model celebrul USA Patriot Act, votat de congresul american în octombrie 2001, imediat după atentatele teroriste de la New York.

În baza acestui act, serviciile de informații americane puteau să intercepteze și să fileze orice cetățean american, și nu numai, sub pretextul prevenirii unor potențiale atacuri teroriste. Mai multe abuzuri făcute în baza Patriot Act, prin care oamenii au fost spionați, percheziționați și arestați au fost condamnate de Curtea Supremă de Justiție a SUA. Cazul lui Antoine Jones este celebru în acest sens.

Citește și: Morar îi dă lovitura de grație lui Kovesi

Jones, proprietarul unui club de noapte, a fost urmărit, fără mandat, prin atașarea, la mașina pe care o conducea, unui sistem GPS.  A fost arestat, fiind acuzat că face parte dintr-o rețea de trafic de droguri care alimenta financiar o rețea teroristă. Curtea Supremă de Justiție a SUA a arătat că baza în virtutea căreia au acționat procurorii federali, Patriot Act, este ilegală, încălcându-i lui Jones drepturile fundamentale prevăzute de Constituția americană.

Sistemul judiciar a sancționat timid, și uneori târziu, abuzurile

Alexandru Chiciu arată că sintagma „și alte infracțiuni grave”, inclusă în protocolul din 2009, semnat de Kovesi și de George Maior, alături de Florian Coldea și procuroarea Gabriela Scutea pentru Tiberiu Nițu, lasă loc interpretărilor.

„Orice poate fi infracțiune gravă”,  spune Chiciu.

Acesta a mai precizat că niciodată în perioada cât a fost procuror șef în PNA nu a văzut „niciun ofțer SRI în clădire”.

Chiciu spune că așa cum sistemul judiciar american a sancționat de mai multe ori abuzurile făcute în numele Patriot Act, la fel s-a întâmplat și în România.

„Curtea Constituțională,  prin hotărârea 51/2016, a scos complet SRI din dosarele penale în care nu avea ce să caute. Protocoalele NU generează probe. Ele se bazează pe legi, legi care au fost amendate de CRR și ÎCCJ, probele existente fiind excluse din dosar.  O serie de judecători curajoși de la ÎCCJ, și nu numai, au anulat din dosarele întocmite de DNA înregistrări făcute în baza acestor protocoale. Francisca Vasile este unul dintre ei, la fel cum cei patru judecători din completul condus de Iulian Dragomir a pronunțat, în cazul familiei Cosma, o decizie corectă privind rejudecarea acestui caz din cauza probelor false incluse în dosar. Este adevărat că sistemul  judiciar din România a sancționat timid, poate și târziu uneori, dar normalizarea acestor aspecte le aparține totuși judecătorilor. Să nu uitam acest fapt!”, a mai spus avocatul Alexandru Chiciu pentru Q Magazine.