Laboratorul Nobelului românesc

Pe Platforma de la Măgurele, undeva la marginea Bucureștiului, în mijlocul unei păduri de fag, 210 cercetători de elită din întreaga lume vor lucra la ELI-NP, cel mai mare proiect științific în care este implicată România. Printre aceștia se numără și specialiști români, reveniți acasă de la prestigioase instituții internaționale, semn că mega proiectul dezvoltat în ţara noastră a dat startul și repatrierii, măcar parțiale, a potențialului științific autohton. Unul dintre aceştia este Călin Alexandru Ur (48 de ani), un fost angajat al IFIN plecat cu o bursă în Italia, la Institutul Național de Fizică Nucleară din Padova, în 1997. Cercetătorul român a ales să abandoneze înfloritoarea carieră din Italia şi să o ia de la zero în ţara sa natală, convins că „cel mai mare laser din lume va aduce beneficii pentru întreaga planetă și va trebui să influențeze dezvoltarea mondială”.

Cu Alexandru Ur, care va coordona o echipă de cercetători la ELI-NP, și cu alte personaje cheie ale ambițiosului proiect, ne-am întâlnit la sfârșitul anului trecut, în viitoarea cameră de comandă a super-laserului de la Măgurele, cu ocazia proiecției private a producției Digi World „Frontierele luminii”, documentarul care spune povestea laserului cu ajutorul căruia vom putea afla secretul stelelor, leacul pentru cancer şi am putea produce materie din energie.

Viitorul începe aici

„Imaginaţi-vă că toată energia planetei ar fi concentrată într-un punct de grosimea unui fir de păr. Şi acesta ar fi doar începutul unui experiment extraordinar, ce forţează limitele cunoaşterii chiar aici, în România. Un întreg complex numit Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, pe scurt ELI NP, va fi construit în jurul acestui laser. Proiectul este atât de ambiţios încât tehnologia necesară este, practic, inventată pas cu pas, costul net al proiectului ridicându-se la peste 300 de milioane de euro. De la tratamente medicale revoluţionare, până la studii despre evoluţia Universului, Centrul de la Măgurele îşi propune să facă cercetări de frontieră unice în lume”. Așa începe documentarul de 36 de minute, la finalul căruia, pesimismul cronic, generat de birocrația tipic românească, întârzierile inerente (primul termen al finalizării construcţiei clădirii de la Măgurele a fost martie 2015, apoi iunie 2015, urmat de decembrie 2015, urmat de… primăvara anului 2016) sau penalitățile de zeci de milioane de euro pe care statul român le va suporta din cauza întârzierii, pălește în fața gândurilor și viziunilor care te copleșesc. Realizezi că, într-adevăr, viitorul începe aici, la marginea Bucureștiului, în noul centru al Ştiinţei Mondiale, și că Premiul Nobel nu va mai fi doar un vis intangibil pentru România.

Energii colosale

Nu sunt nici cuvinte mari, nici vorbe goale, ceea ce se întrupează acum la Măgurele, din oțel, beton, sticlă și lumină, este cel mai important proiect ştiinţific dezvoltat vreodată în țara noastră şi unul dintre cele mai mari din lume. În urmă cu mai bine de 7 ani, când România şi-a depus candidatura pentru construirea infrastructurii ELI, alături de alte 4 ţări – Franţa, Marea Britanie, Republica Cehă şi Ungaria, nimeni nu credea în şansele ei. România avea însă avantajul unui loc unic în Europa – Platforma de cercetare de la Măgurele, ridicată în 1956 de profesorul Horia Hulubei. Potenţialul zonei şi tradiţia în studierea laserului şi fizicii nucleare au fost argumente decisive pentru care România a devenit unul dintre cei trei piloni ai proiectului ELI, alături de Cehia şi Ungaria. Spre deosebire de Centrele din Cehia şi Ungaria, la Măgurele vor fi studiate două tipuri de lumină extremă: o lumină vizibilă dată de două lasere cu o putere colosală, fiecare echivalent cu o sută de mii de miliarde de becuri de 100 de waţi și o sursă de lumină invizibilă, fasciculul gama, lumină cu cea mai mare energie spectrul elctromagnetic. „Nu este un singur laser, sunt doi laseri, fiecare de câte 10 petawaţi
care vor fi puşi să lucreze împreună, printr-o combinare coerentă a fasciculelor, în plus faţă de această putere de 20 de petawaţi, care nu a mai fost niciodată realizată până în prezent, se vine şi cu un fascicul gama, de foarte înaltă strălucire cu care se vor încerca experimente noi de coliziune între fotonii laser şi fotonii gama”, explică Prof. Dr. Traian Dascălu, directorul ştiinţific al Institului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiilor.

Unic în lume

Până în 2018, când proiectul va fi finalizat și orășelul de lângă București va deveni centrul studierii laserilor din întreaga lume, practic un magnet pentru marile companii din domeniu și pentru cei mai importanți oameni de știință din întreaga lume, la Institului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiilor se vor efectua zeci de experimente cu ajutorul CETAL-ului, cel mai puternic laser din Europa şi al doilea din lume, capabil să producă pulsuri laser de 1 PW (petawatt = 10 la puterea 15 Waţi) cu durată de 25 fs (femtosecundă = 10 la puterea -15 secunde). Revenind la impresionanta construcție de la Măgurele, Prof. Dr. Nicolae Zamfir, directorul proiectului ELI-NP, precizează că ridicarea clădirii care va găzdui asemenea tehnologii – cei doi laseri şi fasciculul gama -, este o adevărată provocare pentru orice arhitect, cea mai mică abatere de la plan echivalând cu distrugerea aparaturii de sute de milioane de euro: „Ideea construirii ELI a aparţinut cercetătorilor europeni, care în 2005-2006 au promovat acest proiect al unui laser extrem de puternic pe continentul nostru, unul dintre cele 50 de megaproiecte europene ale viitorului. ELI va fi unic în lume, pentru că omenirea nu îşi permite să construiască acelaşi tip de laboratoare şi institute în mai multe locuri”.

Aplicații revoluționare în medicină și industria spațială

Cui folosește un astfel de proiect și de ce o asemenea investiție, ne explică directorul proiectului. „Aici se vor efectua 12 tipuri de experimente, printre care: experimente legate de fisiune, experimente combinate, laser și gama, pentru electrodinamică cuantică – producerea de materie din vid cu ajutorul radiației electromagnetice şi o serie întreagă de aplicații legate de studiul materialelor. De asemenea, în medicină se vor putea produce noi radioizotopi pentru diagnosticarea și tratarea diverselor boli, mai ales a cancerului. Se vor realiza descoperiri importante care vor aduce cu sine reduceri enorme de costuri în numeroase domenii de activitate. În istoria dezvoltării ştiinţei, întotdeauna aşteptările au fost cu mult depăşite de realitate. Deci în momentul în care ai un instruiment atât de puternic şi de nou, cu siguranţă vor apărea fenomene extraordinar de diverse”, a precizat pentru Q Magazine Prof. Dr. Nicolae Zamfir.

La rândul său, Dr. Ion Morjan, directorul Institului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiilor este de părere că, în urma experimentelor care vor fi realizate la Măgurele, omenirea va putea înțelege mai bine evoluția Universului: „La intensităţile pe care le vom avea aici, vom putea simula erupţiile solare. Putem investiga şi produce materiale care să reziste pe viitoarele navete sau sateliţi, care vor avea materialele şi protecţia produsă aici, în urma acestor experimente. Sunt câteva chestiuni privitoare la această evoluţie a Universului care nu pot fi cercetate la nici un alt laborator din lume”.

Cum se spune, ce a fost mai greu, câștigarea și demararea proiectului ELI, a trecut, iar momentul în care o descoperire epocală, realizată în urma experimentelor de pe Platforma de la Măgurele, locul unde se forțează frontierele luminii și ale necunoscutului, este tot mai aproape. Și, pentru că tot veni vorba, în limba ebraică ELI (Extreme Light Infrastructure) are semnificaţia „Dumnezeul meu” (din cunoscutul citat biblic „Eli, Eli, lama sabachthani”). Observația nu are, desigur, nicio releveanță, însă, fiind vorba de „ştiinţă pură”, aceasta ne duce cu gândul la faimoasa declarație a lui Albert Einstein: „Cu cât studiez știința, cu atât cred mai mult în Dumnezeu”.

„Orașul Luminii” este deocamdată în beznă!

Cine nu a vizitat orășelul care va găzdui cel mai mare centru de cercetare ştiinţifică din istoria României, cu greu își poate imagina un loc mai șters și mai anost decât Măgurele. Și chiar dacă  aici va fi construit un futurist parc ştiinţific şi tehnologic „Laser Valley”, iar energiile vehiculate sunt de ordinul petawaților (PW) – un petawat având 1.000 de terawaţi, de 50 de ori mai mult decât consumul anual de energie de pe întreaga planetă! -, bezna nopților reci de pe strada principală a orașului te poate propulsa, cu tot cu autovehiculul personal, într-un șanț de la marginea… trecutului.  Lăsând însă metaforele la intrarea în oraș, trebuie spus că proiectul laserului de la Măgurele are nevoie ca de aer de realizarea unei rețele de transport eficiente, de altfel una dintre condițiile de eligibilitate a localității pentru derularea acestei investiții științifice unice în lume. De acest lucru sunt conștiente și autoritățile locale, dovadă că vara trecută reprezentanții autorităților județene și locale au avut o discuție pe această temă cu șefii Clusterului Hight Tech de la Măgurele.

Concluzia discuţiei a fost că, da, se va realiza întreaga infrastructură necesară, fie şi cu paşi mici, specific româneşti, chestiune reiterată şi de viceprimarul localității Măgurele, Narcis Constantin, care a prezentat o strategie a dezvoltării localității, denumită „Orașul Luminii”, şi care cuprinde diverse activități economice, dezvoltare a serviciilor, dezvoltare imobiliară, reabilitarea, extinderea și modernizarea centrului civic al localității, dar și un Plan de Urbanism General actualizat. La capitolul «altele» se află… „transportul județean integrat, în viitorul apropiat” – introducerea unor linii de autobuze, urmate de linii de tramvai – și mai ales viitorul „Inel feroviar de Centură”, indispensabil unei metropole europene.