Celebra soprană Mariana Nicolescu a murit în această seară, la vârsta de 73 de ani.
- Hijab-ul a intrat în lumina reflectoarelor la Paris
- Mediocritatea în era AI. De ce doar profesioniștii adaptabili vor supraviețui transformǎrii digitale
- MApN: O dronă rusească s-a prăbușit în Galați
- Rolls-Royce SMR și CEZ deschid un nou capitol în energia nuclearǎ a Cehiei
- Nazare a anunțat desființarea unui număr important de sedii ale ANAF
Umorul, eleganța, distincția și seriozitatea erau atributele care o caracterizau pe Mariana Nicolesco, despre care vorbim de acum la trecut. La acestea se adăuga pasiunea pentru muzică, pasiune care nu a scăzut vreodată în intensitate. Nimic nu o putea opri să urce pe scenă, iar în momentul în care a făcut-o, marea soprană le-a arătat tinerilor pe care cu generozitate îi îndruma că scena nu e un dușman, nu e un purgatoriu al creației, ci paradisul artistului liric. Le-a arătat că scena hrănește, vitalizează, ajută, le dă un suflu aparte personalităților artistice.
Mariana Nicolescu s-a născut la 28 noiembrie 1948. A terminat Școala de Muzică din Brașov cu Concertul pentru vioară de Bruch, a urmat, pentru o scurtă perioadă, Secția Canto a Conservatorului din Cluj și a dobândit prin concurs o bursă de studii la Conservatorul Santa Cecilia din Roma, unde a studiat cu Jolanda Magnoni, lucrând apoi cu Rodolfo Celletti și cu Elisabeth Schwarzkopf.
După ce a câștigat în 1972 Concursul Internațional Voci Rossiniane, organizat la Milano de Radioteleviziunea Italiană, RAI, a fost invitată de dirijorul american Thomas Schippers să debuteze la Cincinnati în rolul Mimi din La Bohème de Puccini, fapt care a marcat începutul carierei sale internaționale.
A cântat pe cele mai renumite scene ale lumii, începând cu Teatrul alla Scala din Milano, unde a debutat în premiera mondială a operei La Vera Storia de Luciano Berio (1982), și unde apare apoi în numeroase noi puneri în scenă, recitaluri și concerte, ca și la Metropolitan Opera din New York cu „La Traviata” de Verdi (1978). A apărut în teatrele de la München, Viena, Paris, Monte Carlo, Chicago, Hamburg, San Francisco etc.
A fost prezentă în spectacole semnate de Luchino Visconti, Giorgio Strehler, Patrice Chéreau, Luca Ronconi, Jean-Pierre Ponnelle, Franco Zeffirelli, Pier Luigi Pizzi, Jonathan Miller, sub bagheta lui Carlo Maria Giulini, Wolfgang Sawallisch, Riccardo Muti, Seiji Ozawa șamd.
La invitația Papei Ioan Paul al II-lea, cu ocazia primului Concert de Crăciun în Vatican (1993), transmis în Mondovisione, Mariana Nicolesco a cântat vechile colinde românești.
Ea a interpretat în premieră mondială, sub bagheta lui Lorin Maazel, Seven Gates of Jerusalem, capodopera lui Krzysztof Penderecki dedicată celor 3000 de ani ai Orașului Sfânt (1997).
Sopranei Mariana Nicolesco i-a fost conferit Ordinul Național Steaua României în Grad de Mare Cruce “pentru merite excepționale, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră”.
Laureată a Medaliei UNESCO pentru Merite Artistice Mariana Nicolesco a fost numită Artist UNESCO pentru Pace și Ambasador Onorific UNESCO “în semn de recunoaștere a angajamentului său în favoarea moștenirii muzicale, a creației artistice, a dialogului între culturi și a contribuției sale la promovarea idealurilor Organizației”.
Principiile fundamentale, riguros respectate de la prima ediție, din 1995, și până în prezent, fac din Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée „unul dintre cele mai importante din lume”, după cum scria și prestigiosul cotidian italian Corriere della Sera în articolul prilejuit de evenimentele închinate Haricleei Darclée – prima Tosca, intitulat „Constantin Brâncuși, George Enescu, Mariana Nicolesco: Cultul unei țări pentru Gloriile sale”.
Dumnezeu s-o odihnească în pace!














































