Metamorfoza capitalismului

Fapte care contrazic definițiile unui sistem economic pe care o lume întreagă a pariat, nostalgii ale trecutului scot la suprafață întrebarea firească: ce urmează?

Grecia „scrie istorie”, „lăsând austeritatea în urmă”. Asta afirmă Alexis Tsipras, primul lider european ales pentru respingerea explicită a politicilor dificile impuse de UE membrilor săi, odată cu victoria partidului radical de stânga Syriza la alegerile legislative din Grecia.

1,5 milioane de şomeri (65% tineri) există, în prezent, în Grecia

Datoriile statului elen reprezintă 175% din Produsul Intern Brut (PIB)

 Din 2009 până în 2014, Syriza, partid de stânga, a crescut de la 4,5% la 36% în topul preferinţelor electorale
 

Criza financiară globală a adus, în lume, o realitate economică: sărăcia. În același timp, percepția unei injustiții în privința distribuției veniturilor crește înclinația oamenilor către extremism, activism, revoltă. De altfel, potrivit unui raport Oxfam, jumătate din avuția mondială este deținută de 1% din populație, și, dacă actualul trend continuă, până anul viitor, 1% din populația omenirii va deține mai multă avere decât ceilalți 99%.

„În cazul Greciei, avem de a face cu o criză de proporții istorice și, în fața sărăciei, oamenii cad pradă mai ușor ideilor populiste, extremiste. În al doilea rând, există percepția unor acute injustiții în privința distribuției veniturilor. Avem această percepție în creștere și în România și în Grecia, peste tot, dar este mai mult decât o chestie statistică, este o percepție generală a oamenilor care se consideră nedreptățiți și care naște acest activism sau implicare politică. Ei se consideră nedreptățiți pentru că povara crizei nu a fost pusă echilibrat, pe umerii tuturor, nu a fost suportată de cei responsabili de intrarea în criză. Și atunci apare această reacție de revoltă, de supărare. Pe acest fundal, sărăcia care practic îi face pe oameni să alerge către populiști și, apoi, revolta în fața inegalităților cresc aceste opțiuni politice de stânga”, a explicat profesorul de economie Bogdan Glăvan, pentru Q Magazine.

Stânga? Nu! Populism, bâlbâială și haos!

Dacă privim în Europa, am putea avea tendința să anticipăm, apocaliptic, o reîntoarcere a opțiunilor unor țări către sisteme politice și economico-sociale care și-au dovedit, în trecut, ineficiența. Dacă privim în România, putem să ne îngrijorăm în privința unor nostalgici ai comunismului. Profesorul de economie spune că nu se poate concluziona că s-ar contura o mișcare consistentă de stânga, ci, mai degrabă, mișcări populiste, nu foarte consistente ideologic.

„Dacă ne uităm la Syriza, este o mișcare care și-a schimbat mesajul și programul, este o chestie volatilă, nu are prea multă consecvență, e greu de spus că vor avea succes în viitor partidele de stânga. Politicile intervenționiste, populiste nu vor face decât să agraveze problemele economice. Este îngrijorător populismul de orice natură, în general. Cred că vom avea politici incoerente, inconsecvente, uitați-vă la România, clasa politică este disperată, e o bâlbâială continuă, un haos care cred că va continua”, ne-a spus Glăvan.

Pe termen scurt, spune profesorul, așa-zisul pericol vine din creșterea dobânzilor în SUA, din renunțarea la politica banilor ieftini care a fost pusă în aplicare de foarte mulți ani în cele mai multe țări ale lumii, ceea ce va avea un impact imediat asupra sectorului financiar și a companiilor îndatorate. „E posibil ca pe termen scurt să avem din nou o criză așa cum am mai traversat. Pe termen lung, riscul crește dacă nu se întâmplă această inversare de politică. Cu cât se amână, cu atât distorsiunile cresc și vor putea fi rezolvate doar prin politici de socializare masivă a pierderilor. Adică vom avea politici de confiscare masivă a avuției, de taxare a depozitelor bancare, de creștere a impozitării, de reducere a beneficiilor sociale, a pensiilor. Avem multe companii care sunt total sub perfuzii, dependente de creditul bancar, de comenzile de stat. Unii se vor scufunda și alții vor crește mai departe. Austeritatea încă nici nu a început în Europa. Politica banilor ieftini și scăderea randamentelor oriunde în lume pun în pericol pensiile viitoare, pentru că banii noștri sunt investiți acolo. Or, dacă nu mai sunt oportunități de investiție și randamentele sunt aproape zero, noi ce pensie să primim?”, a adăugat Glăvan.

Capitalismul își dovedește ineficiența

Măsurile promise de Syriza în campania electorală nu vor fi niciodată aplicate, crede și profesorul de economie Dan Armeanu. El spune că austeritatea a condus la revoltă, însă nu vede o majoritate europeană îndreptată către doctrine de stânga. Armeanu consideră, mai degrabă, că istoria ultimilor opt ani pune la îndoială principii ale capitalismului.

„Cred că unele dintre principiile practicate în capitalism pot fi puse la îndoială și deja încep să fie puse sub semnul întrebării, cred că se vor schimba multe elemente din punct de vedere doctrinar și al teoriei financiare. Au apărut dobânzi negative. Există modele economice care nu merg, nu funcționează cu dobânzi negative. Mergem către măsuri de politică monetară, de forma relaxării cantitative, pentru că cele cunoscute, tradiționale, nu mai au efect. Capitalismul pur presupune o neintervenție a statului sau a unui debitor. În cazul băncilor, statele au intervenit. Avem o intervenție a deponenților. Rar s-a întâmplat ca deponenții să participe la împărțirea datoriilor băncilor, pentru suportarea unei părți. Putem vorbi aici și de naționalizarea băncilor, practic asta a fost, au avut loc adevărate naționalizări ale băncilor. Vorbind de capitalismul pur, de libera circulație a capitalurilor, vedem că sunt impuse diferite bariere. Lucrurile se schimbă”, a precizat Armeanu, pentru Q Magazine.

El ne-a explicat că această criză financiară a fost atât de puternică încât capitalismul și-a dovedit limitele, ineficiența, ceea ce va duce la schimbarea trăsăturilor, a conceptelor tradiționale care-l defineau până acum. „Capitalismul se va transforma, în niciun caz nu vom evolua către comunism sau alte doctrine care de-a lungul istoriei s-au dovedit ineficiente sau și-au arătat limitele. Va fi o evoluție”, a menționat Armeanu.

Capitalismul actual este șubrezit de el însuși, spune și analistul economic Ilie Șerbănescu. „Există un indicator care este calculat în orice economie și care arată cum se împarte ceea ce se produce între muncă și capital. Marx îi spunea valoare și plus valoare. Același lucru, nu se poate altfel. Atunci când se exercită o activitate, o parte din activitate își recompensează forța de muncă și restul este pentru proprietar. Dar, dacă începe capitalul să ia prea mult, încep să se coacă condiții către desființarea acestei rânduieli care permite așa ceva. Viitorul capitalismului nu este optimist. El se va autosubmina. Groparul capitalismului este colonialismul, formele de exploatare puse în practică de capitalism. În Uniunea Europeană sunt cinci – șase țări care trăiesc de sute de ani pe seama altor țări. Situația actuală referitoare la împărțirea dintre muncă și capital seamănă cu cea de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care a dus la crearea comunismului. Că a fost o rânduială socială nefericită, neoperațională, e cu totul altceva, dar, în timpul comunismului, capitalismul s-a desălbăticit, s-a moralizat și a bătut comunismul pe terenul comunismului, la nivel de trai. Când a rămas singur, capitalismul a dat iama, s-a resălbăticit”, ne-a declarat Ilie Șerbănescu.