Mihai Mălaimare: Magia teatrului: zicem că avem norme dar nu avem!

Anunțul președintelui că de la 1 iunie vor putea avea loc și spectacole de teatru, a bucurat și întristat în aceeași măsură lumea artistică.

Actorii nu știu dacă vor fi nevoiți să joace cu mască sau fără mască, nu se știe dacă publicul va fi obligat să poarte mască, nu se știe dacă actorii vor fi nevoiți să păstreze distanța fizică pe scenă. Toate aceste „mistere” vin din faptul că încă nu există normele de aplicare, deși ne aflăm la numai 3 zile până când activitatea teatrală va putea reîncepe. Deocamdată totul e numai pe hârtie.

Mihai Mălaimare, directorul Teatrului Masca, într-o postare pe Facebook, lansează un atac virulent asupra autorităților.

„ Asadar, jucam dar nu se poate. Si la urma urmelor ce atata graba cu Cultura asta? Hai, bre, ca unii repetentí, incultí, gainari, turnatori, mizerabili de felul lor au ajuns presedinti (de CAP, de Scara, da tara), deci se poate. Daca erau adapati la Cultura pateau dracului vreun pocinog si ne lipseau de sansa de a-i stima si a-i indemna sa nu se simta rau, sa-i dea inainte ca au un aer de firesc in ei de-ti vine sa-ti bati copiii (asa vine vorba, de unde-o fi venit si ea). ”, scrie Mihai Mălaimare pe Facebook.

Vă prezentăm textul integral al postării actorului Mihai Mălaimare.

„Bun! Asadar este voie sa jucam! Cel putin asa se intelege, dar nu, una este pe hartie, alta este in realitate. Asadar da-i ras! Adica veselie, ce mama dracului ca nu ne-a facut tristetea pe noi si nu ne intalnim cu tampiti prima oara, avem, slava Domnului experienta majora in domeniu!

Nu au reusit sa dea normele de aplicare! De ce-ar fi reusit oare? Cand vorbesti ca aia de la Educatie, cand gandesti ca aia de la Munca (si observati ca ma iau doar de aprozaristi, ca pe vremea lui Ceausescu, nu ma dau la granguri ca ma enervez si uit de umor) la ce te mai impinge pacatul sa astepti un lucru bine facut? Sintagma asta are, dupa cum stiti o alta semantica, una hazoasa rau de tot!

Asadar, jucam dar nu se poate. Si la urma urmelor ce atata graba cu Cultura asta? Hai, bre, ca unii repetentí, incultí, gainari, turnatori, mizerabili de felul lor au ajuns presedinti (de CAP, de Scara, da tara), deci se poate. Daca erau adapati la Cultura pateau dracului vreun pocinog si ne lipseau de sansa de a-i stima si a-i indemna sa nu se simta rau, sa-i dea inainte ca au un aer de firesc in ei de-ti vine sa-ti bati copiii (asa vine vorba, de unde-o fi venit si ea).

Artistii ar vrea sa joace, poate ca publicul ar vrea sa se intalneasca si el cu artistii (spun poate deoarece pandemia asta a scos la iveala sumedenie de chestii) dar aia care sunt angajati la ministere si care nu sunt, fereasca Dumnezeu rude, neamuri, amante ale ministrilor ci niste oameni truditori si cu frica in san nu pot scoate niste norme pentru ca normele astea au prea multe cuvinte deodata in ele si este complicat sa te angajezi la ceva mai mult decat subiect si predicat (unde mai pui ca si intre astea doua cica ar trebui sa fie un acord ceva).

Asadar, vorba unui personaj din spectacolele noastre :
– Magia teatrului, zicem ca avem norme, dar nu avem!
Aici, pentru toti cei care m-au criticat aspru pentru luarile mele violente de pozitie trebuie consemnat ca eu rad cu lacrimi! Voi? ”