Nicușor Dan dezvăluie că „România a fost primită în UE fără să fie pregătită”. „Poate că exigențele nu ar trebui să fie atât de înalte” spune președintele. Ucraina și Republica Moldova vor să adere

Update. La puțin timp după declarația președintelui, fostul premier Adrian Năstase a presupus că Nicușor Dan poate a fost plecat din țară. „Altfel, ar fi greu de inteles afirmația sa, în sensul că România era nepregătită acum 20 de ani pentru a intra în Uniunea Europeană. Cei care au trăit în România, în anii aceia, își amintesc eforturile imense realizate pentru a îndeplini criteriile europene, pentru a finaliza 31 de capitole de negociere. A fost nevoie de un efort deosebit pentru a modifica sute de legi si de a adopta alte câteva sute. S-au înființat zeci de instituții pentru a respecta standardele europene, s-au normalizat relațiile cu FMI, s-a obținut statutul de economie funcțională de piață. S-a făcut un efort consensual pentru revizuirea Constituției si multe altele. M-am referit doar la eforturile din perioada în care am fost premier și am finalizat negocierile cu UE, dar au fost eforturi importante și înainte de 2000, dar si după 2004, până în 2007 – momentul aderării, în timpul guvernului Tăriceanu.

Înțeleg ideea de a sprijini Moldova si Ucraina să devină membre ale UE, dar nu cred că e normal să minimalizăm eforturile pe care noi înșine le-am făcut într-un important proiect de țară!”, a comentat Năstase.

Știrea inițială. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți, la Timișoara, că România era nepregătită, acum 20 ani, pentru a intra în Uniunea Europeană, dar decizia a fost una corectă, fapt care se vede în progresele făcute de țara noastră. Profesorul Vasile Pușcaș, negociatorul șef al României pe lângă instituțiile europene, însărcinat la acea vreme de Guvernul Năstase, aflat la putere în perioada preaderării noastre, a afirmat mereu că, dimpotrivă, îndeplinisem toate criteriile necesare aderării. Ani mai târziu, Nicușor Dan, fiind președintele României și având acces la informații sensibile, probabil că știe mai bine decât profesorul Pușcaș realitatea.

• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită
• Criză de personal în construcții și instalații

„Dacă vrem să fim foarte direcți, acum 20 de ani, când România a încheiat procesul de aderare, cred că România nu era pregătită pentru a intra în Uniunea Europeană, și cred că nici Bulgaria. Dar decizia de a intra a fost o decizie corectă pe care Uniunea Europeană a luat-o și vedem azi progresele pe care, după 18 ani de la aderare efectivă, România le-a făcut’, a spus șeful statului, în alocuțiunea de deschidere a Timișoara Cities Summit, reuniune în cadrul căreia participanții – primari și oficiali europeni – vor discuta despre viitorul Uniunii Europene și rolul orașelor în extinderea ei.

Nicușor Dan a sugerat că, în contextul competiției geopolitice, UE ar putea reevalua gradul de exigență impus țărilor candidate, punctând faptul că un subiect de dezbatere este „cât de sus trebuie ridicată ștacheta”.

„Deci poate că – tocmai pentru că există această competiție geopolitică între Europa și alte modele – poate că exigențele nu ar trebui să fie atât de înalte și poate că, după aderare, țări care, ca și România acum 20 de ani, n-ar fi suficient de pregătite vor putea să facă acele progrese. Întrebarea care se pune este de ce societăți din aceste țări nu pun suficientă presiune pe decidenții politici pentru ca acest proces să se întâmple mai repede. Și poate că răspunsul la această întrebare este în interiorul Uniunii înseși. Poate că noi nu suntem suficient de competitivi, poate că noi nu suntem suficient de flexibili economic, și poate că din cauza asta nu suntem, cum am spus, suficient de atractivi pentru țările astea, pentru ca societățile din țările lor să pună presiune pentru reformele care să le aducă în stadiul de a fi incluse în Uniune. Și asta este o temă la care trebuie fiecare dintre noi să reflectăm”, a spus Nicușor Dan.

Referindu-se la tema extinderii Uniunii Europene, șeful statului a salutat rezultatele recente din Republica Moldova și a subliniat dorința României de a avea vecini care împărtășesc valorile europene.

„Încă trăim din bucuria de alaltăieri, după rezultatele din Republica Moldova”, a spus Nicușor Dan, în aplauzele celor prezenți.

El a arătat că România a acumulat o experiență valoroasă în procesul de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv din greșelile făcute.

În opinia președintelui, această experiență poate fi utilă statelor care aspiră să devină membre UE, iar România este dispusă să ofere sprijin și expertiză.

Turcia a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE în decembrie 1999. UE și Turcia au început negocieri de aderare în octombrie 2005, dar, în urma înregistrării continue de regrese în Turcia în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, negocierile de aderare UE-Turcia se află într-un impas din iunie 2018.

UE și statele sale membre sunt unite în sprijinul lor de neclintit pentru Ucraina. Negocierile de aderare cu Ucraina au fost începute oficial în iunie 2024.

UE și Ucraina cooperează, de asemenea, în cadrul Parteneriatului estic.

Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. UE și Republica Moldova cooperează, de asemenea, în contextul Parteneriatului estic.

În alocuțiunea sa, Nicușor Dan a criticat relația dezechilibrată dintre marile orașe europene și guvernele naționale. El a dat exemplul Bucureștiului, spunând că eforturile sale ca primar de a atrage fonduri prin PNRR nu au fost luate în considerare.

„A doua chestiune – relația dintre marile orașe europene, relația de putere dintre marile orașe europene și statele europene, și aici, din nou, vreau să spun foarte direct că este o relație dezechilibrată. Pentru că marile orașe europene sunt cele care produc dezvoltarea de fapt, cele care aduc valoarea economică, și, în relația cu autoritățile naționale, acest fapt nu este recunoscut și resurse care ar face ca aceste orașe să se dezvolte și mai bine și să aducă mai multe prosperitate țării nu sunt alocate. Îmi aduc aminte de nenumăratele discuții pe care le-am avut în calitate de primar cu autoritățile naționale, îmi aduc aminte de rugămintea de a introduce câteva amărâte de tramvaie în PNRR. Faptul că eram primarul Bucureștiului pur și simplu nu a contat în momentul acela. Și e lăudabil ca marile orașe europene să creeze o rețea în care să încerce să-și impună la nivel european punctul de vedere. Eu o să fiu printre cei care o să susțină în interiorul Consiliului European un rol mai mare în procesul de decizie al asociațiilor reprezentative ale orașelor. Dar adevărul este că punctul lor de vedere nu se aude în momentul acesta.”, a afirmat președintele României.

„În fine, ultima chestiune, asta e mai ușoară. Există o solidaritate între primari pe care am simțit-o în perioada în care am exercitat mandatul de primar al Bucureștiului. Învățăm, furăm – furam – unii de la alții cum să rezolvăm diverse probleme care îi preocupă pe cetățeni – transport public, diferite facilități publice, cum să facem orașele noastre atractive – și tot timpul acesta de întâlniri este foarte util pentru ca primarii să învețe unii de la alții. Aici nu am niciun dubiu că discuția pe care o să o aveți o să fie foarte productivă.”, a conchis optimist Dan.