La nici două săptămâni de la incendiul spectaculos din 15 aprilie, despre acest tragic incident de la catedrala Notre-Dame de Paris se mai vorbește doar pe Wikipedia și pe panourile publicitare din metroul parizian.
O ÎNTÂMPLARE SAU NU
Taxiul înaintează lent pe cheiul Senei, dinspre Biblioteca Națională, iar șoferul încetinește pentru ca și eu să pot vedea cum arată astăzi catedrala Notre-Dame de Paris. Obișnuit deja cu acest tip de demers, șoferul îți împărtășește voluntar opinia: pentru el nu a fost o întâmplare, ci un incendiu apărut într-un moment propice, terminat, din fericire, cu bine, fără niciun mort. „În plus, spune el, asigurarea va plăti terminarea lucrărilor”. Asigurarea dar și milioanele de euro donate deja de bogații lumii, ai Franței, dar și de solidaritatea creată spontan în toată lumea, aș adăuga.
FAPTELE
Incendiul catedralei este vizibil puțin după ora 18, în 15 aprilie, începutul săptămânii sfinte (Paștele catolic fiind celebrat anul acesta în 21 aprilie). Pompierii, peste 600 în total, intervin aproape imediat și reușesc stingerea focului spre orele 4 ale zilei de 16 aprilie. Cu sacrificiul turlei catedralei, care se prăbușește în flăcări, și al acoperișului din lemn. O operațiune „chirugicală” măiastră desfășurată în direct, sub privirile a milioane de pământeni care, ei, păreau cu mult mai afectați și mai emoționați decât pompierii care studiau liniștiți planuri, schițe, fotografii. Ceea ce părea o catastrofă nu a fost decât o distrugere a unei părți a catedralei, nici frescele, vitraliile, nici clopotele, nici altarul, nici orga nefiind atinse. Structurile metalice ale eșafodajului de pe catedrală, aflată în reabilitare, au rezistat și ele.
REACȚIILE
Președintele Emmanuel Macron sosește la fața locului extrem de repede. La fel și primărița Parisului, Anne Hidalgo. Mecenii internaționali, cei la care nu se dorise să se recurgă inițial, la începerea lucrărilor de reconstrucție, cu mai multe luni în urmă, promit sume enorme pentru refacere. O nouă catedrală în mai puțin de cinci ani, spune președintele Macron. În stațiile de metrou, la televizor, apar panourile, momentele publicitare în care lumea este îndemnată să doneze deoarece „Catedrala este a noastră”!
Astăzi se vorbește despre existența unui fond de reconstrucție a catedralei de aproximativ 900 de milioane de euro. O sumă enormă în comparație cu absolut orice altă referință, și mai ales față de cele 2.5 milioane de euro pe care statul francez le dăduse pentru reabilitarea catedralei înainte de incendiu. La acest fond participă meceni, regi, președinți, țări, guverne, dar și orașe ca București sau Szeged, sau simpli europeni.
COINCIDENȚE
Incendiul a polarizat atenția tuturor, lăsând pe un plan minor, ca din întâmplare, vestele galbene. Ele au redevenit importante începând cu 1 mai, ziua Muncii, tradițional moment de manifestații și greve în Hexagon. Există o plângere pentru incendiu involuntar, s-au găsit ca prin miracol și șapte mucuri de țigări, popularitatea lui Macron a crescut. Romanul lui Victor Hugo, „Notre-Dame de Paris”, se află în topul vânzărilor de pe site-ul Amazon. În librării este epuizat. Catedrala, cum este de acum evident pentru toată lumea, nu este chiar atât de distrusă. Incendiul s-a propagat chirurgical, a fost stins aidoma, victime nu sunt, iar din depărtare pare că nimic nu s-a întâmplat. Turiștii vin din nou la Paris nu pentru a vedea Champs-Elysées, de evitat cât timp vestele galbene încă sunt la modă, ci „ruinele” catedralei, în actualitatea imaginarului mondial încă mult timp de acum înainte.
Peste 900 de milioane de euro s-au strâns deja, din donații, pentru reconstrucția Catedralei.
Romanul „Notre-Dame de Paris” al scriitorului francez Victor Hugo este un best-seller epuizat, dar la modă, mai ales acum.















































