Nu știm să-i luăm banii lui Juncker. Bulgaria, 20 de “clase” peste România

România se situează pe locul 23 într-un clasament al investițiilor destinate țărilor membre UE, la mare distanță de Grecia și Bulgaria.

Citește și: Ai bani la bancă? Statul a pus ochii pe tine

Redresare după criză

Planul Juncker, derulat prin Fondul European de Investiţii Financiare (FEIS) și Banca Europeană de Investiții (BEI), lansat în mai 2015, are ca scop redresarea economiilor statelor membre după criza financiară care a izbucnit în 2008 și ale cărei urmări s-au întins pe o lungă perioadă de timp.

Inițiativa poartă numele lui Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Sursa foto: cursdeguvernare.ro

România se situează abia pe locul 23 în topul valorii proiectelor, după ponderea în Produsul Intern Brut (PIB) a investiţiilor asigurate de FEIS şi BEI, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană în luna mai și prelucrate de site-ul de specialitate cursdeguvernare.ro.

În cadrul acestui plan, FEIS furnizează garanții pentru creditele acordate de BEI.

Campionii datoriilor

Care sunt cele mai “răsfățate” țări ale acestui plan? În primul rând, Grecia, cu situația ei specială. Beneficiază de 2,6 miliarde de euro de la FEIS și peste 10 miliarde de euro de la BEI, la un PIB de numai 227 miliarde de dolari.

Grecia are mare nevoie de sprijin financiar pentru a ține pasul cu celelalte economii din UE. Datorie guvernamentală imensă, de 179% din PIB anul trecut, cea mai mare din UE, potrivit datelor Eurostat. În scădere totuși, după vârful de 181% din 2016.

Datoria Greciei a urcat dramatic după criza financiară, în 2008 se cifra la “numai” 109% din PIB. Și a generat dispute aprinse, cu acuzații din partea creditorilor internaționali, dar și a liderilor politici, cancelarul Germaniei, Angela Merkel fiind unul dintre cei mai aprigi critici. Se cereau tăieri de pensii și salarii – faceți economii, “încetați să mai trăiți pe spinarea Europei”.

Grecii au răspuns cu ample manifestații de protest și cu un vot politic surprinzător. Au instalat la putere, în 2015, partidul stângii radicale Syriza. În același an, proaspătul premier Alexis Tsipras a și anunțat un referendum împotriva măsurilor de austeritate, dar ulterior a revenit la sentimente “mai europene”, acceptând condițiile cerute de instituțiile internaționale.

Mici și disciplinați

Provenită din fosta URSS, Estonia este o țară mică, dar disciplinată față de rigorile UE. Primește 112 milioane de euro de la FEIS și 803 milioane de euro de la BEI, la un PIB minuscul, de 31 miliarde de dolari.

A fost afectată puternic de criza financiară. După creșterea economică de 7,7% din 2007 a venit o scădere substanțială, de 5,4% în 2008, apoi una extrem de puternică, 14,7% în 2009. Din acel moment însă, estonienii s-au pus pe treabă și PIB-ul lor a urcat constant. Cea mai mare creștere – 7,6% în 2011. Au raportat pentru anul trecut un avans liniștitor, de 4,9% din PIB.

Pentru asta, au fost nevoiți să se împrumute. Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a crescut de la 4,5% în 2008 la 9% în 2017. Acest procentaj poate fi considerat totuși uluitor de mic, cel mai mic din UE, fapt ce reprezintă un atu important în ochii investitorilor. Pentru comparație, a doua cea mai mică pondere a datoriei o are Bulgaria – 25%, deci aproape de trei ori mai mare decât Estonia.

Creșteri sigure

Vecinii noștri bulgari ocupă locul 3 în preferințele Planului Juncker, cu 351 milioane de euro de la FEIS și 1,6 miliarde de euro de la BEI, la un PIB de 65 miliarde de dolari (de aproape patru ori mai mic decât al României).

Bulgaria a trecut prin criză destul de lejer, cu un singur an de scădere economică, și aceea de numai 3,6% în 2009, în rest creșteri mici dar sigure – 3,6% anul trecut după un maximum de 3,9% în 2016.

Sursa foto: novinite.com

Poate că în comparație cu noi, bulgarii au și știut să acceseze banii, anunţând că vor dezvolta domeniul agro-veterinar, prin proiectul de cercetare al unei companii cu expunere internațională, inclusiv privind vaccinurile animale. În România, Institutul Cantacuzino este încă în restructurare.

Occidentali mai săraci

Pe locurile următoare în Top 5 figurează Portugalia și Spania, două țări occidentale, care nu au cunoscut vicisitudinile comunismului, dar au avut totuși, în perioada Războiului Rece, regimurile Salazar și Franco, considerate de forță. Sunt mai puțin dezvoltate decât alte state vestice, precum Germania, Franța sau Italia.

Dintre acestea două, Portugalia acuză o datorie guvernamentală destul de mare, 126% din PIB în 2017 (după un maximum de 131% în 2014), deși nici Spania nu stă foarte bine la acest capitol (98% anul trecut, totuși sub vârful de 100% din 2014).

Parteneri la BRUA

Știm, alții au “capre mai grase” pentru că au găsit iarbă mai bună, dar ar fi cazul să ne întrebăm și de ce este capra noastră atât de slabă. Macroeconomic, nu părem deloc vulnerabili.

Datorie destul de mică, 35% din PIB anul trecut. Și suntem liderul UE la creșterea economic – 6,9% în 2017. Analiștii semnalează însă că acest avans al PIB nu este sustenabil, pentru că se bazează pe consum și pe majorarea salariilor din sectorul bugetar.

Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că nu știm să ne prezentăm oportunitățile și să atragem bani, o dovadă o reprezintă și absorbția slabă a fondurilor europene.

Având o lungime totală de 1.318 km, coridorul BRUA va oferi o interconectare mai bună între ţările aflate pe traseul său. BRUA va stimula piaţa energetică prin crearea de noi legături cu proiectele majore de infrastructură a gazelor, cum ar fi coridorul sudic, prin TAP si TANAP, precum şi hub-uri de gaze din Europa şi perimetrele offshore din Marea Neagră, mai transmite BERD.

România ocupă locul 23 în clasamentul Planului Jucker, cu o finanţare aprobată de FEIS de 361 de milioane de euro, care poate ridica investiţiile totale ale proiectelor la puţin peste 1,3 miliarde de euro. Acestea, la un PIB de 246 miliarde de dolari (mai mare decât al Greciei, țara aflată pe primul loc).

În valoare absolută, suma de 1,3 miliarde de euro nu este chiar una mică. Printre investițiile derulate de România, se numără proiectul Transgaz-BRUA, centrul medical al rețelei private de sănătate Regina Maria, business-ul Agricover, instituție financiară nebancară cu activitate în agricultură.