Oamenii timpului nostru

Sandra Gătejeanu Gheorghe, Director de Protocol al Casei Regale a României, dă, pentru Q Magazine, sensul corect al bunului-simţ.

Cu ce vă ocupaţi în acest moment?

Sunt Directorul de Protocol al Casei Regale a României, colaborator extern în cadrul Facultății de Drept a Universității din București la disciplinele Drept Roman și Istoria Statului și a Dreptului Românesc, lector la Institutul Diplomatic Român și avocat în Baroul București.

Aveaţi numai 26 de ani când purtaţi deja pe umeri întreaga responsabilitate a vizitelor oficiale ale Casei Regale a României. A existat un moment în care v-aţi spus: „E prea greu pentru mine”?

Este adevărat că apar momente complicate destul de des în această profesie, dar reușesc să le depășesc cu tact și cu diplomație. În plus, cred că printre calitățile esențiale ale oricărei persoane care se află în slujba Familiei Regale sunt profesionalismul, altruismul, spiritul de sacrificiu și spiritul de echipă.

Cum se mai poate plia eticheta pe un cotidian atât de superficial?

Eticheta este un cod comportamental bazat pe onestitate, respect și considerație. Nu este un set de reguli rigide, ci este fluidă, flexibilă, schimbându-se odată cu vremea. Ea ne ghidează să acționăm în așa fel încât să îi facem pe ceilalți să se simtă confortabil. Este nerealist să considerăm că regulile de etichetă de la 1900 s-ar putea aplica integral în societatea contemporană, dar există bune maniere și reguli general aplicabile în orice societate, în orice epocă, și reguli noi, adaptate specificului fiecărui stat și epocii în care apar și se dezvoltă.

Dacă ar trebui să faceţi comparaţie între eticheta monarhiilor europene contemporane şi cea a monarhiilor europene de secol XVIII, aţi spune că am evoluat sau am involuat?

Este foarte adevărat că ceea ce, cu secole în urmă, era un gest protocolar firesc, astăzi poate să pară desuet. Un exemplu concret al evoluției etichetei monarhiilor europene contemporane este ținuta folosită de Reginele și Principesele lumii pentru vizitele la Vatican. Regula aplicabilă la începutul anilor 1900 se păstrează și astăzi. Reginele și Principesele, domnitoare sau consoarte, de religie ortodoxă sau protestantă, vor purta întotdeauna o rochie neagră, cu mâneci lungi și un voal negru care să acopere capul. În schimb, pentru membrii Familiilor Regale din state catolice se face o distincție. Monarhiile în care suveranii se bucură de ,,rex catholicissimus” beneficiază și de ,,privilège du blanc”. În prezent, acest privilegiu este deținut doar de suveranii din Belgia, Luxemburg și Spania. O transformare se înregistrează şi la nivelul şefilor de stat. Dacă în urmă cu zeci de ani, domnii trebuiau să poate morning coat sau white tie (frac) la întâlnirea cu Suveranul Pontif, astăzi vedem foarte frecvent șefi de stat care se îmbracă în costum de culoare închisă cu cravată. În ceea ce le privește pe doamne, acestea nu mai poartă rochii până în pământ, ci aleg o lungime medie.

La 27 de ani, sunteţi avocat, profesor colaborator al Facultăţii de Drept, Universitatea din București, şi Director de Protocol al Casei Regale a României. Ce v-aţi mai putea dori?

Pe plan profesional, cred că îmi doresc să pot influența evoluția protocolului în România. Din păcate, în țara noastră nu există o lege a protocolului care să reglementeze ordinea de precădere pentru toate nivelurile de autoritate centrală și locală sau care să fixeze ceremonialul pentru anumite evenimente de stat. Mi-aș dori să pot contribui la redactarea unui astfel de proiect legislativ. De asemenea, îmi doresc să reușesc să finalizez elaborarea unui volum dedicat Protocolului și Etichetei Regale.