Opera Comică pentru Copii. Pledoaria pentru mișcare ca zbor

Este fascinant cât de multe poveşti poate transmite un dansator, câte nuanţe ale gândurilor (care nu pot fi transpuse în cuvinte la fel de elocvent) ajung prin gesturile sale direct la ţintă.

• Cum a reușit România să transforme internetul într-un succes și energia într-o criză permanentă
• Pantagonul, evacuat parțial
• SUA salvează copiii României. Țara noastră este una dintre principalele surse de minori exploatați din Uniunea Europeană
• Dronele complet autonome au ucis soldați umani pentru prima dată
• Matei Păun, apropiat de Nicușor Dan: Situația țării se va înrăutăți, suntem la un pas de prăpastie

Mişcarea încărcată cu sens expresiv, ritm şi coerenţă, reprezintă  una dintre cele mai convingătoare forme de exprimare artistică. Ne simţim fermecaţi de volute, piruete, salturi şi arabescuri nu doar prin prisma spectaculozităţii lor, ci mai ales datorită efectului profund pe care îl au asupra noastră, pentru că ne vorbesc despre potenţialitatea unei libertăţi şi a unei frumuseţi care există în fiecare dintre noi. Şipe care baletul nu ne lasă să le uităm niciodată.

O sărbătoare a celor mai buni

Forfotă mare, cum îi stă bine oricărui spectacol de gală, a fost miercuri, 27 martie, la Opera Comică pentru Copii. Rochiţe vaporoase, de prinţesă, coliere, sacouri elegante, pantofi de ocazie întâlneai la tot pasul, în timp ce te plimbai printre cei care intrau în Sala Mare pentru a urmări Gala Extraordinară de Balet OCC. Indicaţiile organizatorilor, care sugeraseră respectarea unui Dress Code asortat cu atmosfera de sărbătoare, au fost respectate cu scrupulozitate. Pentru că despre asta a fost, de fapt, vorba la Gala Extraordinară de Balet, despre o sărbătoare a dansului oferită de nouă dintre cele mai importante instituţii de profil din ţară (Opera Naţională Bucureşti, Opera Maghiară din Cluj-Napoca, Opera Română Craiova, Opera Braşov, Opera Naţională Română din Cluj Napoca, Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa, Opera Naţională Română din Iaşi, Teatrul de Balet Sibiu şi, bineînţeles, Opera Comică pentru Copii). Şi a mai fost vorba despre ceva, despre farmecul poveştilor bine spuse, pentru că urmărind întregul spectacol îţi dădeai seama că Andreea Soare, cea care a semnat regia, se simte în elementul său în acest univers magic, ce s-a deschis cu vorbele pline de emoţie şi de căldură ale Feliciei Filip, managerul OCC şi s-a încheiat cu cele răscolitoare ale actorului Marius Manole. 

În final, iubirea rămâne cea mai importantă forţă, cea mai importantă extensie a frumuseţii şi adevărului. „Iubirea este bunătate” reprezintă mesajul final al acestui eveniment care a prezentat, într-adevăr, într-o manieră fluentă şi convingătoare, o paletă largă de emoţii cu ajutorul cărora dragostea se manifestă în noi şi în lume. Căci Baletul este o formă de artă a spectacolului care transmite Povestea fără a se folosi de altceva decât de expresivitatea trupului uman în mișcare, a mai transmis Felicia Filip.

Virtuozitate şi expresivitate

Deloc întâmplător, evenimentul a fost programat chiar de Ziua Mondială a Teatrului, un omagiu în plus adus scenei ca metaforă a vieţii în general şi s-a deschis în cadrul feeric al palatului Prinţului Siegfried, o trimitere directă către premiera de succes a stagiunii curente a Operei Comice pentru Copii, baletul „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski, în regia şi coregrafia Andreei Soare, coordonatoarea Departamentului de balet al instituţiei. De altfel, secvenţe din acest spectacol au deschis şi încheiat Gala extraordinară de balet organizată din 27 martie, balerinii Operei Comice pentru Copii din Bucureştievoluând, de asemenea, în momente foarte aplaudate din alte două spectacole, „Domnişoara de gheaţă” de Fyodor Lopukhov, pe muzica lui Edvard Grieg şi „Frumoasa din pădurea adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski, în coregrafia lui Cătălin Caracaş. Însă gala s-a distins printr-o unitate a calităţii generale a viziunii coregrafice, prin alte contribuţii de rezonanţă din perimetrul scenei româneşti, şi-i mai amintim pe Ileana Iliescu, Vlad Sebastian, Olguţa Ilie, Alexandru Chera, Alexandru Fotescu, Horaţiu Cherecheş şi Guido Sarnataro. 

De remarcat a fost şi spectacolul oferit de muzica pe care s-a evoluat; un melanj echilibrat între universul de basm ceaikovskian şi senzualitatea muzicii lui Bizet – alegere a Operei Maghiare din Cluj-Napoca, latura pasională din baletul „Don Quixote” de Ludwig Minkus, redată convingător şi expresiv de Maria Gogonea şi Răzvan Cacoveanu de la Opera Naţională Bucureşti (de altfel, unul dintre momentele de vârf ale serii), componenta eterică, fluidă, cu accent pe simbolism propusă de Opera Română din Craiova, Opera din Braşov şi,mai ales, de Teatrul de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa, cu un moment de o mare sensibilitate extras din spectacolul „Îngeri” de René Aubry. Aplauze puternice au primit şi cei doi dansatori ai Operei Naţionale Române din Iaşi, Maryia Lozanova şi Dumitru Buzincu, cei care au oferitcu eleganţă şi siguranţă un celebru fragment din spectacolul „Spărgătorul de nuci”; aşa cum Guido Sarnataro de la Teatrul de Balet din Sibiu a impresionat prin tehnica şi expresivitatea sa cu totul personale, într-o mostră cuceritoare de dans contemporan care nu a lăsat deloc indiferent publicul.  

Gala de balet de la Opera Comică pentru Copii a reprezentat o vitrină fidelă a capacităţii expresive şi a diversităţii pe care le pot genera teatrele româneşti cu profil de specialitate, în anul de graţie 2024 – un prilej rar, de altfel, şi care merită subliniat ca atare. Însă adevărata pledoarie rămâne cea pentru genul coregrafic în sine şi în ansamblul său, cu toată splendoarea lui clasică, neoclasică sau modernă, cu simbioza de graţie care se poate realiza, uneori, dacă suntem norocoşi şi atenţi, între mişcarea expresivă şi muzica ce o prilejuieşte.