Orban pierde la CCR. Vela câștigă

Curtea Constituțională a analizat astăzi excepții vizând statutul polițistului, lăcașurile de cult și drepturile salariale.

Prin deciziile de astăzi, Inspectorul General al Poliției Române va fi numit exclusiv de ministrul Afacerilor Interne. Până acum, acesta era numit de prim-ministru, la propunerea ministrului de Interne, cu avizul Corpului Polițiștilor.

• Institutul Național al Magistraturii: Tot mai puțini tineri își mai doresc să devină judecători și procurori
• Noua practică bruxelleză: lobby mascat pe lângă oficialii europeni prin intermediul presei
• Polița privată de sănătate sau drumul către occidentalizarea sistemului public de sănătate
• Fostul ministru Darius Vâlcov a fost eliberat condiționat
• „Mircea Lucescu” va zbura spre marile capitale ale lumii

De asemenea, a fost declarat neconstituțional articolul care prevedea că ofițerii superiori și agenții de poliție care au ajuns la vârsta legală de pensionare sunt menținuți în activitate, obligând, practic, ministrul de Interne să semneze ordinul, adică o simplă formalitate. Prin decizia CCR, la fel ca în cazul magistraților sau al ofițerilor militari, cei ajunși la vârsta pensionării din MAI pot fi menținuți în funcție, rămânând la aprecierea ministrului menținerea sau nu.

Neconstituționale au fost declarate și prevederile care dădeau puteri Inspectoratului General al Poliției să gestioneze starea de urgență sau starea de alertă, ceea ce însemna o coborâre a nivelului de decizie în aceste situații de excepție. Actualmente, gestionarea în perioada de alertă sau de urgență revine Ministerului de Interne, și așa va rămâne după decizia judecătorilor constituționali.

CCR a mai tranșat astăzi chestiunea pazei demnitarilor, lăsând acestă obligație exclusiv în sarcina SPP sau a SRI, cum era și până acum, nu și în a Poliției cum stipula Legea atacată.

Prezentăm mai jos comunicatul cu deciziile luate de judecătorii constituționali:

I. În ziua de 8 iulie 2020, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, a luat în dezbatere:

A. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea art.1 alin.(1) din Legea nr.239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința lăcașelor de cult, obiecție formulată de deputați apartinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Uniunea Salvați România, Uniunea Democrat Maghiară din România și de deputați neafiliați;

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate şi a constatat că prevederile Legii pentru modificarea art.1 alin.(1) din Legea nr.239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința lăcașelor de cult sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.

B. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, precum și pentru modificarea Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului, obiecție formulată de Guvernul României;

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.I pct.4 și pct.5, art.II pct.1, cu referire la modificarea art.69 ind.1 alin.(3) și (4) din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, precum și art.II pct.2 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, precum și pentru modificarea Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului sunt neconstituţionale.

2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că celelalte prevederi criticate din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, precum și pentru modificarea Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.

II. De asemenea, Plenul Curții Constituționale s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin.(2) din Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 5 martie 2018 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.15 alin.(2) din Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, în interpretarea dată prin Decizia nr.16 din 5 martie 2018 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale.

Dispoziţiile art.15 alin.(2) din Legea nr.200/2006 au următorul cuprins: „(2) Perioada prevăzută la alin.(1) este perioada anterioară datei la care se solicită

acordarea drepturilor şi precedă sau succedă datei deschiderii procedurii insolvenţei”.

În esență, Curtea a constatat neconstituționalitatea față de art.41 alin.(2) raportat la art.16 alin.(1) din Constituție a textului mai sus redat, în interpretarea dată prin Decizia nr.16/2018 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, deoarece limitarea perioadei de acordare a drepturilor salariale plătite din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, instituit prin Legea nr.200/2006, la primele 3 luni ce succed datei deschiderii procedurii de insolvență face abstracție de faptul că dreptul de administrare – condiția sine qua non a asigurării creanțelor salariale – poate fi ridicat și după expirarea celor 3 luni dacă angajatorul debitor aflat în insolvență optează pentru procedura generală a insolvenței și își declară intenția de reorganizare. Așadar, există posibilitatea legală ca dreptul de administrare să fie ridicat într-o etapă ulterioară a procedurii generale a insolvenței (perioada de observație sau de reorganizare judiciară), inclusiv în etapa finală a insolvenței, în care judecătorul-sindic decide intrarea în faliment și constată dizolvarea angajatorului debitor, iar dreptul de administrare este de drept ridicat.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanțelor de judecată care au sesizat Curtea Constituțională.

III. În aceeaşi zi, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României – Senat, pe de o parte și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire și Criminalistică, pe de altă parte, cerere formulată de președintele Senatului.

Curtea Constituțională a decis amânarea deliberărilor pentru data de 15 iulie 2020.

III. Cu privire la:

– Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, obiecție formulată de Președintele României,

Curtea Constituțională a decis amânarea dezbaterilor pentru data de 15 iulie 2020.

– Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori, obiecție formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal,

Curtea Constituțională a decis amânarea pronunţării pentru data de 15 iulie 2020.

– Obiecţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, obiecție formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal,

Curtea Constituțională a decis amânarea pronunţării pentru data de 23 septembrie 2020.