Paştele – mai sărac, dar plin de speranţă

Deşi mulţi dintre credincioşi au încropit un meniu cu mai puţin de 100 de lei, aproape 70% dintre români au făcut acte caritabile de Sfintele Sărbători. Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie a realizat, în aprilie 2011, a doua ediţie a studiului cu privire la obiceiurile, percepţiile şi comportamentele românilor cu prilejul Sărbătorilor Pascale.
Acest studiu a permis sociologilor să identifice eventuale modificări ale comportamentului românilor cu privire la obiceiurile legate de Sărbătoarea Învierii, dar şi modul în care criza financiară se resimte în consumul asociat produselor specifice acestei sărbători. Prima ediţie a studiului a fost realizată în anul 2010, iar principalele aspecte investigate cu prilejul acestei cercetări au fost legate de: tradiţiile şi obiceiurile de Paşte ale românilor, modul de petrecere a Sărbătorilor Pascale, bugetul, consumul şi practicile asociate acestor sărbători.Studiul, care a fost realizat pe un eşantion de 1.281 de subiecţi de peste 18 ani, având o eroare maximă de plus/minus 2,8%, a evidenţiat fapxul că practicile şi comportamentele legate de această sărbătoare s-au menţinut de la un an la altul.Cu toate acestea, criza economică se reflectă la nivel percepxiv.Un număr important de subiecţi apreciază că recesiunea le-a diminuat bugetul alocat pentru cumpărăturile de Paşte.Cercetarea sociologică relevă fapxul că aderenţa românilor la tradiţiile specifice sărbătorilor este una foarte puternică, indiferent de condiţiile economice, 92% dintre respondenţi declarând că acestea sunt importante sau foarte importante, în timp ce 90% dintre cei chestionaţi afirmă despre ei că sunt persoane religioase, cu o pondere mai ridicată în mediul rural (93,9%, faţă de 86,5% în mediul urban).
De altfel, 74% din participanţii la studiu susţin că merg de obicei la biserică, cei mai activi din acest punct de vedere fiind locuitorii din Moldova (80,2%).Este de remarcat fapxul că, în comparaţie cu 2010, procentajul celor care se declară persoane religioase a crescut cu 3%, în timp ce ponderea celor care merg la biserică de obicei scade cu 7%.Cei mai mulţi respondenţi (47%) merg la biserică de câteva ori pe lună, 12% practică acest obicei de câteva ori pe săpxămână, 19% merg la biserică de câteva ori pe an, iar 14%, doar cu prilejul unor sărbători importante. Între locuitorii din Transilvania şi Banat se regăseşte cea mai importantă pondere a celor care merg de câteva ori pe săpxămână la biserică (18,6%). Peste 10% dintre români nu cunosc semnificaţia religioasă a PaşteluiLa capitolul „Reprezentări, atitudini şi comportamente legate de Sărbătorile Pascale", 98% dintre respondenţi declară că obişnuiesc să sărbătoreascăPaştele, dar nu toţi cei care sărbătoresc Învierea lui Iisus Christos cunosc semnificaţia acestei sărbători. 7% dintre cei chestionaţi au susţinut că de Paşte se sărbătoreşte Naşterea lui Christos, în timp ce 4% nu ştiu care este semnificaţia religioasă a acestei sărbători.
Mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu afirmă că, în regiunea în care locuiesc, nu sunt obiceiuri specifice acestei sărbători, iar cei mai mulţi care susţin acest lucru provin din zona de sud a ţării.Totuşi, dintre cei care au asociat Sărbătorii Paştelui un obicei specific zonei în care locuiesc, majoritatea au indicat „vopsitul ouălor" (23%).Alte obiceiuri menţionate au fost: mersul la biserică în noapxea Învierii, Udatul/Stropitul sau Tăiatul/Gătitul mielului. 84% dintre respondenţi au declarat că participă, de obicei, la Slujba de Înviere, în timp ce doar 78% spun că, şi în acest an, au participat la această procesiune, cu 3% mai mulţi decât în anul 2010.Locuitorii din Moldova au fost în cea mai mare proporţie prezenţi, în acest an, la Slujba de Înviere (83,1%), spre deosebire de cei din Transilvania şi Banat, unde numai 73,6% recunosc că au mers cu acest prilej la biserică.Pe de altă parte, unul din zece participanţi la studiu declară că, în acest an, a ţinut integral Postul Paştelui, aproape jumătate (47%) susţin că au postit în zilele de miercuri şi vineri, 17% au ţinut post doar în Vinerea Mare, iar aproape un sfert (24%) nu practică acest obicei. 20% dintre respondenţi s-au spovedit, 41% au avut intenţia de a face acest lucru, iar mai mult de o treime (37%) nu practică acest obicei. Paştele de criză se petrece acasăCriza este cea care i-a determinat pe români să renunţe la planurile de vacanţă.
Doar 18% dintre respondenţi au avut concediu în perioada Sărbătorilor Pascale, constatându-se o scădere cu 6% faţă de anul 2010. În acelaşi timp, trei sferturi dintre cei intervievaţi au petrecut aceste sărbători acasă şi doar 4% au ales să plece într-o excursie.Proporţia celor care au petrecut acasăSărbătorile de Paşte a scăzut cu 4% în acest an faţă de anul 2010, însă cele patru procente se regăsesc în numărul celor care au stat acasă, dar au făcut vizite (18% în 2011, faţă de 14% în 2010).Aproape 70% dintre respondenţii care declară că au stat acasă de Paşte au primit musafiri în vizită, cu precădere locuitorii din mediul rural (72,6%) şi cei din regiunea Moldovei (71,6%).Dintre cei 4% care au plecat de acasă de Sărbătorile de Paşte, cei mai mulţi (53%) au rămas în ţară, în vizită la rude sau prieteni, la pensiunile/hotelurile din ţară au fost 10%, la fel ca şi în cele din străinătate; alţi 9% au petrecut la rudele sau prietenii din străinătate, iar 16% s-au aflat în cabanele sau casele de vacanţă proprii din ţară. 18% dintre români au petrecut Paştele cu mai puţin de 100 de leiLa capitolul „buget, consum şi practici asociate Paştelui", 44% dintre respondenţi au alocat pentru sărbători în acest an un buget pe familie cuprins între 100 şi 500 de lei, în timp ce 20% au avut la dispoziţie între 501 şi 1.000 de lei, 8%, între 1.001 şi 1.500 de lei, în timp ce pentru 18% bugetul a fost mai mic de 100 de lei.
Faţă de 2010 s-a constatat o uşoară diminuare a bugetului general alocat acestei sărbători: procentajul celor care au dispus de un buget mai mic de 100 de lei a crescut semnificativ faţă de 2010, când doar 11% se încadrau în această categorie, iar segmentele din populaţie care alocă un buget de peste 501 lei a fost sensibil mai mic sau la fel ca în urmă cu un an.O treime dintre participanţii la studiu au mai afirmat că banii de care au dispus pentru această sărbătoare nu au fost suficienţi şi că au fost nevoiţi să renunţe la multe produse, iar pentru 14% situaţia este şi mai gravă, aceştia afirmând că bugetul nu le-a ajuns nici pentru strictul necesar.Locuitorii din mediul rural (16,8%) şi cei din Moldova (15,2%) par a fi cei mai afectaţi de lipsa unui buget pentru a-şi asigura un minim necesar pentru această sărbătoare.Pentru aproape jumătate dintre respondenţi (49%), vinul de casă este băutura alcoolică pe care o consumă cel mai mult la masa de Paşte. Ţuica, berea şi vinul din comerţ se află şi ele pe listă, în timp ce 13% dintre respondenţi susţin că la masa de Paşte nu se consumă alcool. Apa plată sau minerală conduce în topul băuturilor non-alcoolice consumate de Paşte (48%), urmată de sucurile carbogazoase (28%), sucurile naturale (16%) sau siropul de fructe (4%).Studiul mai arată că o treime (33%) dintre respondenţi cumpără ouă pentru Paşte, în timp ce mai mult de jumătate (55%) şi le procură din propria gospodărie. 98% dintre intervievaţi susţin că au vopsit ouă de Paşte în acest an, procentaj egal cu cel al respondenţilor care declară că sărbătoresc Paştele.Jumătate dintre participanţii la studiu au vopsit între 10 şi 30 de ouă, iar 44%, peste 30.
Pentru Sărbătorile Pascale din acest an, 63% dintre respondenţi şi-au preparat în casă prăjiturile, 21% le-au cumpărat, iar 5% recunosc că nu au avut dulciuri în meniu.Jumătate dintre respondenţi nu au făcut cadouri în acest an, iar 61% au spus că darurile au fost mai modeste decât cele de anul trecut. Românii nu uită să fie mai buniDeşi au mai puţini bani, credincioşii nu uită să fie generoşi cu cei nevoiaşi sau care au probleme.Un sfert dintre cei chestionaţi au declarat că obişnuiesc să facă diverse donaţii de fiecare dată, cu prilejul sărbătorilor, iar 63% au acest obicei uneori. 67% susţin că şi în acest an, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, au făcut acte caritabile, proporţie în creştere cu 14% faţă de anul 2010.?