Pîrvulescu: Prezența la urne a scăzut proporțional cu numărul de partide participante la alegeri

“Se pune în discuție absenteismul, dar nu cumva acesta este legat de restrângerea alternativelor, a opțiunilor la urne. În 1990, opțiunile erau multe, chiar dacă s-a votat în mare parte cu FSN. Astăzi, ele sunt reduse la 4-5 iar numărul de alegători la urne scade pe măsură ce numărul de partide care participă la competiția electorală scade, adică din 2000 încoace. Clasa politică a încercat să limiteze jocul politic și a reușit iar partidele au avut grijă ca legislația electorală să inhibe apariția partidelor politice noi”, a spus Pîrvulescu la lansarea “Atlasului electoral al României, 1990-2009”.

Președintele Pro Democrația a adăugat că în România nu există partide politice noi, sunt doar politicieni care preiau partide de buzunar, încercând să le impună în atenție pe scena politică, motiv pentru care alegătorii nu au alternativă.

“Acest atlas ne arată că în România clivajul dreapta — stânga este o iluzie. De asemenea, vedem aici că votul transilvănean este deosebit de cel din alte regiuni. Pe de altă parte, m-am uitat pe ultimele planșe care se referă la alegerile prezidențiale din 2009: nici Transilvania nu mai e cea a fost, s-a schimbat dinamica votului în mare măsură, au apărut noi partide și au dezvoltat o structură politică în Transilvania dar nu au putut să dezvolte în restul țării, în mare măsură partidele sunt prizoniere ale unor anumite situații politico—culturale”, a menționat Pîrvulescu.

În ce privește absenteismul, președintele Pro Democrația a arătat că, deși România este campioană în acest domeniu, votul obligatoriu nu este posibil pentru că Legea fundamentală este clară: votul este un drept, nu o obligație și doar o nouă Constitutie ar putea introduce votul obligatoriu.

“Atlasul electoral al României, 1990—2009” este o lucrare în trei limbi, română, engleză, franceză, coordonată de decanul Facultății de Geografie a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Corneliu Iațu, cântărește 7 kg și cuprinde 754 de pagini cu hărți, grafice și analize privind sistemul electoral și rezultatele alegerilor din România, începând cu anul 1990 până în 2009.

“Acest atlas este o operă impresionantă, obținută cu o muncă impresionantă, care ne spune foarte multe lucruri despre sistemul politic românesc, despre tendința votului, despre absenteism, putem afla câte ceva despre frauda electorală, în hărți găsim multe explicații în acest sens”, a precizat Pîrvulescu.