Politico: UE, în pragul celei mai grave crize din ultimele decenii

„Oamenii cărora nu le place von der Leyen vor folosi asta împotriva ei”, a declarat un oficial UE după ce două personalități europene proeminente au fost reținute, scrie Politico.

• Blocul Național Sindical solicită retragerea imediată a proiectului legii salarizării
• Institutul Național al Magistraturii: Tot mai puțini tineri își mai doresc să devină judecători și procurori
• Noua practică bruxelleză: lobby mascat pe lângă oficialii europeni prin intermediul presei
• Polița privată de sănătate sau drumul către occidentalizarea sistemului public de sănătate
• Fostul ministru Darius Vâlcov a fost eliberat condiționat

La exact un an de la începutul celui de-al doilea mandat de președintă a Comisiei, Ursula von der Leyen, deja afectată de întrebări privind angajamentul său față de transparență și în mijlocul tensiunilor latente cu aripa de politică externă a blocului comunitar, trebuie acum să găsească o modalitate de a evita să fie implicată într-un scandal care datează din primii ei ani de mandat.

Un anunț al Parchetului European, conform căruia fostul șef al afacerilor externe ale UE și un diplomat de rang înalt care lucrează în prezent în Comisia condusă de von der Leyen au fost reținuți marți, a fost exploatat de criticii ei, care au reiterat apelurile la o a patra moțiune de neîncredere.

„Credibilitatea instituțiilor noastre este în joc”, a declarat Manon Aubry, copreședinta Stângii în Parlamentul European.

Dacă vor fi dovedite, acuzațiile ar declanșa cel mai mare scandal care a cuprins Bruxellesul de la demisia în masă a Comisiei Jacques Santer din 1999, din cauza acuzațiilor de proastă gestionare financiară.

Poliția a reținut-o pe fosta vicepreședintă a Comisiei, Federica Mogherini, o politiciană italiană de centru-stânga care a condus aripa de politică externă a UE, Serviciul European de Acțiune Externă, între 2014 și 2019, și pe Stefano Sannino, un funcționar public italian care a fost secretarul general al SEAE din 2021 până la înlocuirea sa la începutul acestui an.

Parchetul European a declarat că are „suspiciuni puternice” că o procedură de licitație din 2021-2022 pentru înființarea unei academii diplomatice atașate Colegiului Europei, unde Mogherini este rector, nu a fost corectă și că faptele, dacă vor fi dovedite, „ar putea constitui fraudă în achiziții publice, corupție, conflict de interese și încălcare a secretului profesional”.

Saga pare să inflameze relațiile deja tensionate dintre von der Leyen și actuala șefă a SEAE, Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, au declarat patru oficiali UE pentru POLITICO. La începutul acestui an, Sannino și-a părăsit funcția de secretar general și a preluat un rol important în Comisia condusă de von der Leyen.

Un oficial UE a apărat-o pe von der Leyen, dând vina în schimb pe SEAE, un serviciu autonom în temeiul tratatelor UE care operează sub Înaltul Reprezentant al blocului comunitar, Kaja Kallas, care este unul dintre cei 27 de comisari europeni.

„Știu că oamenii cărora nu le place von der Leyen vor folosi asta împotriva ei, dar folosesc totul împotriva ei”, a spus oficialul.

Poliția a reținut-o pe fosta vicepreședintă a Comisiei, Federica Mogherini, o politiciană italiană de centru-stânga care a condus aripa de politică externă a UE, Serviciul European de Acțiune Externă, între 2014 și 2019.

„Deoarece președinta von der Leyen este cel mai identificabil lider de la Bruxelles, îi punem totul pe seama ei”, a adăugat oficialul. „Și nu este corect ca ea să se confrunte cu o moțiune de cenzură pentru ceva ce Serviciul de Acțiune Externă ar fi putut face. Nu este responsabilă pentru toate instituțiile.”

Mogherini, Sannino și o a treia persoană au fost acuzate de fraudă și corupție în achiziții publice, conflict de interese și încălcarea secretului profesional.

Când a fost contactată în legătură cu Sannino, Comisia a refuzat să comenteze. Când a fost contactată în legătură cu Mogherini, Colegiul Europei a refuzat să răspundă la întrebări specifice. Într-un comunicat, a declarat că rămâne „angajat față de cele mai înalte standarde de integritate, corectitudine și conformitate – atât în ​​chestiuni academice, cât și administrative”.

Ancheta vine în contextul în care partidele eurosceptice, populiste și de extremă dreapta se confruntă cu un val de nemulțumire a alegătorilor și într-un moment în care UE pune presiune pe țările din interiorul și din afara blocului comunitar din cauza propriilor scandaluri de corupție.

„E amuzant cum Bruxelles-ul ține prelegeri tuturor despre «statul de drept», în timp ce propriile instituții arată mai mult cu un serial polițist decât ca o uniune funcțională”, a declarat Zoltán Kovács, purtător de cuvânt al guvernului Ungariei, care s-a confruntat cu critici din partea UE, la X.

Europarlamentarul român Gheorghe Piperea, membru al grupului de dreapta Conservatorii și Reformiștii Europeni, care s-a aflat în spatele unui vot de neîncredere eșuat în fața lui von der Leyen în iulie, a declarat pentru POLITICO că ia în considerare încercarea de a declanșa o nouă moțiune.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat presei de stat că oficialii UE „preferă să ignore propriile probleme, în timp ce țin constant lecții tuturor celorlalți”.

UE s-a chinuit să scape de o serie de scandaluri de corupție de la începutul acestui deceniu. Raidurile de marți vin în urma scandalului „Qatargate” din 2022, când statul din Golf a fost acuzat că a încercat să influențeze europarlamentarii prin mită și cadouri, precum și a anchetei de luare de mită din acest an privind activitățile de lobby ale gigantului tehnologic chinez Huawei în Europa.

Aceste anchete au implicat membri ai Parlamentului European, iar la acea vreme, oficialii Comisiei s-au grăbit să arate cu degetul spre parlamentari și să se distanțeze de scandaluri.

Însă Comisia nu a fost imună la acuzațiile de abateri. În 2012, comisarul pentru sănătate de atunci, John Dalli, a demisionat din cauza unui scandal de lobby legat de tutun. Von der Leyen însăși a fost victima unei avertismente din partea Curții Generale a UE, care a decis la începutul acestui an că nu ar fi trebuit să rețină mesajele text pe care le-a schimbat cu directorul general al gigantului farmaceutic Pfizer în timpul pandemiei de Covid-19.

Revelațiile de marți sunt mult mai periculoase pentru Comisie, având în vedere vizibilitatea suspecților și gravitatea acuzațiilor cu care se confruntă.

După ce a ocupat funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene și șefă a SEAE, Mogherini a fost numită rector al Colegiului Europei în 2020, pe fondul criticilor legate de faptul că nu era calificată pentru acest post, nu îndeplinea criteriile și intrase în cursă la câteva luni după termenul limită. În 2022, a devenit directoarea Academiei Diplomatice a Uniunii Europene, proiectul aflat în centrul raidurilor de marți.

Sannino, fost diplomat italian, a fost cel mai înalt funcționar public al SEAE și este acum directorul general pentru departamentul Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golf în cadrul Comisiei.

Cristiano Sebastiani, reprezentantul personalului unuia dintre principalele sindicate ale UE, Renouveau & Démocratie, a declarat că, dacă vor fi dovedite, acuzațiile ar avea „un impact dezastruos asupra credibilității instituțiilor în cauză și, mai larg, asupra percepției cetățenilor asupra tuturor instituțiilor europene”. El a spus că a primit „zeci de mesaje” de la personalul UE îngrijorat de prejudiciul adus reputației.

„Acest lucru nu este bun pentru instituțiile UE și pentru serviciile Comisiei. Nu este bun pentru Europa, distrage atenția de la alte lucruri”, a declarat un funcționar al Comisiei căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber. „Transmite această idee de elitism, de rețea informală care face favoruri. În plus, Mogherini a fost unul dintre cei mai de succes [înalți reprezentanți ai UE], ceea ce nu este un avantaj în ceea ce privește diplomația publică.”