Prim-ministrul ceh Andrej Babis, hărțuit de Comisia Europeană

Dacă ar fi să ia cineva în serios auditul Comisiei Europene, premierul Cehiei ar fi trebuit, înainte de a intra în politică, să fie măturător de stradă sau imigrant analfabet sosit din Africa pe o bărcuță gonflabilă.

„Vina” de a fi „iliberal”

În toamnă vor avea loc alegeri în Cehia. Pare să fie principalul motiv pentru care Comisia Europeană, controlată de extrema stângă europeană, este decisă acum să zădărnicească nu doar planul actualului șef al executivului să mai candideze, dar și să sfărâme unitatea monolitică a Grupului Visegrád.

Grupul de la Visegrád, sau V4, în componența căruia mai intră Slovacia, Ungaria și Polonia, reprezintă o sfidare pentru marxiștii europeni și ultimul nucleu de rezistență în fața forțelor „progresiste” care militează pentru unanimitate și supunere oarbă a dreptei suveraniste în fața unei stângi ce se vrea atotputernică.

Spargerea nucleului alcătuit din cele patru țări foste comuniste din Europa Centrală a ajuns o adevărată obsesie și pentru germani și pentru francezi! Germanii au recurs la mijlocirea cancelarului austriac Kurz pentru a transmite semnale de prietenie celor din V4, Macron însă a preferat să ia problema în propriile mâini și să se ducă la Varșovia, în 2020. Aici, președintele francez a pledat pentru refacerea Trilateralei de la Weimar, o Europă condusă de Germania, Franța și Polonia. Polonezii nu au intrat în această capcană!

Șicanele neîntrerupte au generat deja plecarea Fidesz (partid condus de premierul maghiar Viktor Orban) din grupul PPE al adunării parlamentare a Consiliului Europei și alăturarea la Grupul Conservatorilor Europeni, mergând în direcția construirii unei alternative de dreapta pentru conducerea UE.

Problema resimțită de extrema stângă europeană ce regrupează o majoritate alcătuită nu doar din partidele strânse sub umbrela PPE, ci și Social-Democrații și Verzii, este tot mai acută în condițiile în care exemplul celor din V4 – care continuă să susțină idei precum suveranitatea națională și creștinismul – riscă să „contamineze” și pe alții, cel mai bun exemplu fiind Slovenia. Dar tot aici am putea adăuga și Bulgaria.

Însă, punctual, Grupul V4 a stabilit și relații cu Austria – în privința migrației, dar și cu Italia, unde tot în toamna acestui an sunt așteptate alegeri ce ar putea să aducă o coaliție de dreapta la conducerea țării.

Pentru a găsi nod în papură, „progresiștii” europeni utilizează o gamă infinită de mistificări. Astfel, dacă presa privată nu este sprijinită din bani publici, Comisia, PPE, Verzii și Social-Democrații, traduc acest lucru prin „suprimarea libertății de exprimare”. Păstrarea legislației naționale și nealinierea acesteia la dogmele marxiste, înseamnă negreșit „atac la adresa statului de drept”. Păstrarea credinței creștine, respectul față de școală și familie se traduce prin „nerespectarea valorilor europene” etc.

Cazul Babis

Procurorii au fost nevoiți să claseze dosarul de așa-zisă corupție împotriva premierului ceh, „suspectat” de fraudă (acuza fiind formulată pe bază de suspiciuni de către un ONG – Transparency International), anume că „ar fi aplicat în mod greșit” pentru subvenții ale Uniunii Europene pentru întreprinderile mici, într-un proiect de 2 milioane de EURO.

Babis a respins acuzațiile. Un purtător de cuvânt al parchetului a declarat însă, ulterior, că „procuratura și-a schimbat” opinia, fără a da detalii. Ancheta a avut în vedere evenimente din urmă cu 10 ani, înainte ca Andrej Babiš să intre în politică. Scenariul este cel „clasic”, aplicat și în România, bazat pe suspiciuni de nedovedit, din urmă cu mulți ani.

Babiš a fost acuzat că „și-a ascuns” dreptul de proprietate asupra unei ferme și al unui centru de conferințe, pentru a obține subvențiile UE. În fapt, Babiš n-a ascuns nimic, ci a fondat o companie nouă, care să corespundă din toate punctele de vedere finanțărilor UE, utilizând în mod perfect legal o parte din activele companiei pe care o deținea – Agrofert. După derularea afacerii, Babiš a desființat firma constituită care și-a derulat – potrivit menirii – proiectul pe bani europeni.

UE, a început atunci să investigheze „un potențial caz de conflict de interese” în care era implicat Agrofert, pe baza sesizărilor aceluiași ONG – Transparency International. Babis a transferat compania sa către fonduri fiduciare (de administrare) înainte de a prelua funcția publică, pentru a se conforma legilor cehești în vigoare. Deci, acuzațiile sunt total nefondate.

În februarie 2020, Republica Cehă a anunțat că va acționa în judecată Comisia Europeană pentru suspendarea subvențiilor în valoare de 247.000 EUR pentru conglomeratul agricol Agrofert, care anterior a fost deținut de prim-ministrul Andrej Babiš.

Agrofert este un holding cu sediul central la Praga, cu activități în domenii precum agricultura, producția de alimente, produse chimice, construcții, logistică, silvicultură, energie și mass-media, ce activează atât în Uniunea Europeană cât și în China.

Compania fost fondată în 1993 de omul de afaceri și actualul prim-ministru al Republicii Cehe, Andrej Babiš, care a fost unicul său proprietar până în 2017, când a fost obligat să transfere holdingul în proprietatea unor companii fiduciare pentru a se conforma cu noua legislație privind conflictul de interese adoptată de Parlament.

Holding-ul este format din mai mult de 230 de companii, în principal din Republica Cehă, Slovacia și Germania. Este a treia cea mai mare companie din Republica Cehă cu venituri care depășesc 117 miliarde CZK. Agrofert deține sau a închiriat peste 57 de mii ha de terenuri arabile – 0,7% din suprafața totală a Republicii Cehia sau 1,6% din terenurile arabile ale țării. La ora actuală holdingul este deținut de AB private trust I (90%) și AB private trust II (10%) și are cca. 35.000 de angajați.

Transparency International a ridicat problema unui posibil conflict de interese în privința premierului, susținând că simpla plasare a holdingului Agrofert în administrarea fondurilor fiduciare nu înlătură posibilitatea ca în timp ce conduce destinele Cehiei, Babis să nu încerce să obțină profit și pentru holdingul pe care îl administrase înainte. Dovezi în acest sens nu au existat niciodată.

Premierul Babiš a respins în repetate rânduri presupusul conflict de interese, nemaiocupându-se de afacerile holdingului, la fel, Agrofert a susținut că holdingul respectă legea.

Totuși, în urma imensului tapaj făcut de ONG-uri și o parte a presei liberale, s-au organizat două mitinguri la Praga, cu participare a „diasporei” și cu cadre trimise în ajutor de ONG-uri din Germania, unde s-a cerut demisia premierului. A fost un scenariu tip „Piața Victoriei” în oglindă.

În luna decembrie 2019, intervine cu adevărat „Justiția”! Aceea, scrisă cu ghilimele. Procurorul general Pavel Zeman a declarat că decizia de a închide dosarul împotriva premierului Babis a fost „ilegală și prematură” și a ordonat procurorilor din Praga să îl redeschidă.

Biroul procurorului șef Zeman a subliniat că decizia nu „prejudecă rezultatul final” al procedurii, dar că procurorii de la Praga sunt obligați să continue cercetările asupra premierului Babis, întrucât acesta și-a construit o avere prin fondarea și construirea conglomeratului Agrofert înainte de a intra în politică, în 2011. Iar dacă nu faci parte din establishment, probabil că nu ai voie să deții nimic!

Pentru că acțiunile erau perfect coordonate din țară și din afara țării, Comisia Europeană a suspendat subvențiile în valoare de aproape 247.000 EUR, subvenții ce făceau parte din programul de dezvoltare rurală în ultimul trimestru al anului 2018 și în primul trimestru al anului 2019. Având la bază presupuneri din 2008! Așa au început disputele juridice.

Serviciul juridic al Comisiei Europene a concluzionat că „Babiš a fost interesat de succesul economic al companiei” și, în calitate de prim-ministru, „a influențat”, decizia privind bugetul de stat și subvențiile. Decizie, altminteri, luată de Parlament, nicidecum de executiv!

Republica Cehă a dat în judecată comisia în februarie 2020, dar a retras plângerea după ce comisia a anulat decizia atacată. Potrivit Ministerului Agriculturii din Republica Cehă, procesul pe care Guvernul l-a deschis împotriva CE se referea la principiul problemei, întrucât Comisia Europeană a suspendat subvențiile bazându-se pe presupusul conflict de interese al lui Babiš, niciodată dovedit.

În luna mai 2020, Guvernul a aprobat un al doilea proces împotriva Comisiei Europene pentru subvenția suspendată pentru Agrofert. Bruxelles-ul a suspendat plățile către Agrofert, de data aceasta prevalându-se de o anchetă de audit în desfășurare asupra premierului Andrej Babiš pentru un conflict de interese. Mai exact, reluând vechea poveste de la capăt.

Un audit cu cântec

Comisia Europeană a ajuns, în aprilie 2021, la concluzia… unui text precedent, dat publicității în 2019. Acesta este „auditul”!

Potrivit Comisiei, “Babis exercită în prezent o influență decisivă asupra fondurilor fiduciare”. Nu se știe în ce fel! Concluzia Comisiei este aberantă. Babis nu este regele Cehiei, ci un prim-ministru care conduce un guvern minoritar. Chiar dacă este prim-ministru și „conduce” destinele Cehiei, asta nu înseamnă nicidecum că el „conduce” în vreun fel companiile care administrează printre altele și fosta sa firmă, Agrofert. Pentru că, în mod clar, nu el conduce fondurile implicate în administrarea firmelor din Agrofert.

„Exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor sale [ale premierului Babis – n.n.] a fost compromisă, pentru că el era implicat în decizii ce vizau de asemenea grupul Agrofert”, a subliniat Comisia. Și această afirmație este forțată! În ce fel era implicat prim-ministrul? Ei bine, prin faptul că el „conduce” Cehia, iar tot în Cehia se află și fondurile fiduciare care-i administrează firma pe care nu o poate administra cât timp ocupă funcția de premier! Aproape că ar fi de râs!

Ducând acest sofism la extrem, “Societățile grupului nu ar fi trebuit să primească subvenții”, consideră Comisia. Toate ajutoarele și subvențiile acordate după februarie 2017, dată la care Babis a transferat proprietatea asupra Agrofert către terți, sunt considerate ilegale, potrivit raportului. Babis a negat orice conflict de interese, estimând că auditul este unul “rău-voitor și manipulat”. „M-am conformat întotdeauna legii”, a afirmat el.

Babiš: Nu vom rambursa subvențiile, este un audit trucat

Într-o ripostă furioasă, după ce presa a cerut ca premierul să returneze Comisiei fondurile utilizate de Cehia, Andrej Babis i-a acuzat pe eurocrați că au atacat politic conducerea Republicii Cehe. „Este scandalos că un birocrat de la Bruxelles îndrăznește să interpreteze legislația cehă. Este inacceptabil”, a conchis prim-ministrul. „Documentul Comisiei conține repetate minciuni ale mafiei auditorilor”.

Comisia își neagă propriul audit!

Comisia Europeană a declarat după doar trei zile de la publicarea auditului că nu va pretinde restituirea niciunui ban de la fosta companie a lui Andrej Babiš, „chiar dacă premierul ceh a încălcat regulile privind conflictul de interese”. Ceea ce nu spune Comisia este că nu are nici un temei justificabil să pretindă ceva, atâta timp cât chiar structurile europene au aprobat finanțarea în dispută după ce verificaseră actele depuse!

Întrebat despre consecințele financiare ale constatărilor, într-un briefing de presă, un purtător de cuvânt al Comisiei a spus că autoritățile cehe nu au solicitat niciodată bani UE în legătură cu activitățile menționate în audit. Prin urmare, „nu am efectuat plăți pentru acele operațiuni” și „nu este nimic de recuperat”, a spus purtătorul de cuvânt.

În altă ordine de idei, cazul Babis relevă cât de putredă este structura europeană și cât de captive sunt instituțiile acestui proto-stat federal european. La fel, cât de corupte și partizane politic sunt instituțiile care acordă fondurile europene.