Procesul Tudor Arghezi, primul termen pe pământ românesc

La Tribunalul din Arad a avut loc în 10 septembrie primul termen din procesul care îi opune pe moștenitorii de drept ai poetului Tudor Arghezi, nepoții săi, părților adverse Facultatea particulară Vasile Goldiș din Arad, câteva ministere, Primăria București, Muzeul Literaturii Române…

Merg de fiecare dată la Mărțișor la datele de naștere ale celor de-acolo. 21 mai, ziua bunicului, 29 iunie, ziua bunicii....

Cuvintele acestea, rostite de Doina Teodorescu Arghezi, sună ciudat. Ciudat dar blând. Tudor Arghezi, poetul, dar și jurnalistul prozatorul, era bunicul Doinei, un bunic cert, cert și sigur prin acte, însă contestat și chiar sursă de litigiu de câțiva ani încoace.

QMagazine a descris pe larg detaliile acestui caz literar, în martie anul acesta, anunțând ceea ce urma să se întâmple în dimineața zilei de luni, 10 septembrie, la Arad.

“O avocată a baroului francez, Geanina Munteanu-Millet, a depus la Tribunalul din Arad documentele prin care Tribunalul de Pace din Lausanne își declină competența în acest caz, permiţând astfel deschiderea procesului în România. O reuşită incontestabilă şi un pas înainte în restabilirea adevărului în ceea ce priveşte situaţia moştenitorilor marelui poet, prozator şi dramaturg.

Mircea şi Doina Arghezi, copiii lui Barutzu Arghezi, fiul lui Tudor Arghezi, doresc ca statutul lor de descendenţi să fie recunoscut, permiţând astfel, paradoxal, tăierea unui nod gordian şi a unui hiatus în editarea operelor lui Arghezi (de mai multe de zece ani re-editarea operei poetului român  nominalizat cândva la premiul Nobel pentru literatură este blocată). […] Ultimul testament al lui Joseph (Barutzu) Arghezi a fost făcut cu puţin timp înainte de de decesul său, la Socodor (lângă Arad), când era deja bolnav de Alzheimer, slăbit de câteva atacuri cerebrale. 

În acest testament el nu menţionează existenţa copiilor şi lasă bunurile avute soţiei aflate în viaţă, Melania. Aceasta din urmă nu poate dispune de drepturile de publicare, drepturile de autor ale operei lui Arghezi, căci ele aparţin, asa cum a confirmat chiar Melania ca era voinţa lui Tudor Arghezi, lui Joseph Arghezi, custode.

Deschiderea procesului şi obţinerea recunoaşterii statutului de  moştenitor al copiilor va permite automat republicarea operei argheziene, ca şi restabilirea drepturilor nepoţilor poetului în ceea ce priveşte inclusiv bunurile personale din Mărţişor, casă memorială aflată astăzi în custodia Muzeului Literaturii Române”.

Avocata Geanina Munteanu-Millet precizează că „suportul fizic al drepturilor de autor, manuscrisele lui Tudor Arghezi şi obiectele de interes cultural major pe care le vom recupera au vocaţia să fie păstrate într-un loc sigur şi peren, de ce nu Academiei Române”.

Luni, 10 septembrie, la Tribunalul din Arad , avocata Geanina Munteanu-Millet s-a prezent la termenul stabilit de instanță împreună cu nepoata poetului, Doina Teodorescu Arghezi, în ceea ce a reprezentat de fapt prima confruntare din România cu părțile din proces.

“Am introdus și o cerere precizatoare, pe care instanța a pus-o în discuție, urmând să se precizeze dacă este de competența judecătoriei sau a tribunalului. Și anume chemarea ca părți interesate în instanță a Ministerului Culturii, Primăriei București, Consiliului General al Municipiului București, a Ministerului de Finanțe“, precizează astfel nepoata poetului.

“Casa de la Mărțișor – am descoperit acest lucru ca urmare a solicitării și obținerii unui extras de carte funciară – este obiectul unui dublu inventar, căci el a depins de mai multe instituții, de-a lungul timpului. Întrucât centralizarea tuturor bunurilor publice ale statului român se face la Ministerul de Finanțe, a fost necesară și chemarea acestuia ca parte în proces“.

Procesul, ajuns acum pe tărâm românesc, în sfârșit, și după o bătălie juridică de mai mulți ani, “promite” să nu fie unul ușor.

“Instanţa română de la Arad, în realitate singura competentă să aplice cu uşurinţă legea forului românesc, poate să ordone inventarul succesoral, anularea donaţiilor sau reducţiunea lor pentru depăşirea rezervei copiilor, reluarea procedurii succesorale şi emiterea unui certificat de moştenitor conform legii române“, explica avocata Munteanu-Millet într-un articol publicat de Adevărul de Week-end.

“Desigur că am chemat în judecată toate persoanele fizice şi juridice care vor trebui să dea explicaţii în instanţă pentru modul în care au fost respectaţi sau nu termenii «donaţiei» Mărţişorului, sarcinile şi condiţiile stipulate în donaţia acestei case memoriale, aflate în Bucureşti.

Printre ele se numără: spaţiul de patru camere din cele 14, rezervat fiului lui Joseph Arghezi, tariful lunar stipulat în calitate de custode, conservarea «aşa cum a fost» a grădinii şi a casei, utilizarea veniturilor din suprafaţa de teren aferentă, situaţia şi activitatea tipografiei astăzi, dar şi în perioada indiviziunii cu Mitzura, repartizarea drepturilor de autor etc.”.

Pentru Doina, nepoata poetului, acest caz este important, chiar vital, căci este vorba atât de restabilirea în drepturi a unor moștenitori legali cât și de repunerea în circulație în conformitate cu legea drepturilor de autor a operei marelui prozator și poet:

“Ştiu că sunt ca un ghimpe în coasta tuturor. Cât timp mă ocup doar de parastase și de slujbe de pomenire la Mărțișor, se acceptă, este ok; Dar de când mă ocup și de căutarea dreptății pentru mine, pentru fratele meu din Elveția, deranjez. De când am început să fac săpături, în 2010, lumea a început să se împiedice de mine. Nimeni nu contestă existența mea, însă lucrurile se complică atunci când este vorba de avere…“.

Instanța din Arad a anunțat luni, 10 septembrie, că va decide în privința competenței în acest caz în următoarele săptămâni. Părțile adverse au fost reprezentate de avocați în timp ce Muzeul Literaturii Române a cerut o amânare care nu i-a fost acordată.