Răzvan Nicolescu: Încă există corupţie în sectorul energetic

Fost ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu dezvăluie, într-un interviu pentru Q Magazine, faptul că sectorul energetic întârzie să fie reformat din cauza intereselor mari ale celor care vor să-şi păstreze privilegiile.

La 37 de ani, Răzvan Nicolescu a fost ministru al Energiei timp de doar 10 luni, însă oamenii din sector sunt de acord aproape la unison că a fost cel mai potrivit dintre cei care s-au perindat în acest fotoliu în ultimii 10 ani. Aceasta în mare parte deoarece a fost singurul care a provenit din sectorul energetic, fiind anterior director în cadrul Petrom, cea mai mare companie românească de profil, în timp ce restul miniştrilor făceau pentru prima dată cunoştinţă cu acest domeniu abia după ce urcau în funcţia guvernamentală. Nicolescu a fost înlocuit la remanierea Executivului din decembrie 2014 cu Andrei Gerea.

Acum, la două luni după plecarea sa din minister, Nicolescu a dezvăluit, într-un interviu în exclusivitate pentru Q Magazine, faptul că a întâmpinat foarte multe piedici atunci când a încercat să reformeze sectorul. Încă există corupţie în companii şi o rezistenţă teribilă la reforme şi la schimbare, mărturiseşte el. Cei care se opun pentru a-şi păstra privilegiile sunt peste tot, pentru că este vorba de interese mari, a subliniat fostul ministru al Energiei. El mai spune că s-a ajuns aici pentru că, până acum, companiile au fost conduse chiar şi de cei care lipesc afişe pentru partide, nu de către specialişti.

Despre ce trebuie făcut de urgenţă în sectorul energetic românesc pentru a nu intra în colaps, precum şi despre planurile de viitor ale lui Răzvan Nicolescu, citiţi în interviul de mai jos.

Cum aţi caracteriza situaţia sectorului energetic românesc la momentul preluării mandatului de ministru delegat pentru Energie?

Nu îmi plac liderii care dau vina pe greaua moştenire. Am avut patru obiective importante asumate la învestitură pentru 2014 pe care le-am realizat într-o bună măsură: reprofesionalizarea şi depolitizarea companiilor de stat din domeniul energetic, revizuirea strategiei energetice, un rol mai important pentru România în procesul decizional european şi atragerea de tineri profesionişti care să împrospăteze resursa umană din sector.

Care sunt cele mai mari probleme din sectorul energetic românesc?

Capacitatea administrativă redusă, amplificată şi de un cadru instituţional destul de nefuncţional. Adică sunt prea multe instituţii (Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, ANRM, ANRE) care se ocupă de sectorul energetic şi prea puţini oameni competenţi rămaşi să lucreze în sectorul de administraţie publică, probabil şi din cauza salarizării. Apoi este vorba de problema corupţiei şi a ineficienţei încă prezente într-o serie de companii din domeniu.

Care este necesarul total de investiţii în sectorul energetic românesc şi care sunt principalele priorităţi de investiţii?

Din calculele pe care le-am făcut în contextul revizuirii strategiei energetice, este vorba de aproximativ 50 de miliarde de euro în următorii 10 ani, adică aproximativ 5 miliarde de euro pe an. Cea mai mare parte din bani ar trebui să meargă pentru modernizarea infrastructurii existente.

Ce trebuie făcut de urgenţă în acest an în sectorul energetic românesc?

Trebuie continuat procesul de eficientizare, reprofesionalizare, depolitizare şi restructurare de la nivelul companiilor de stat din domeniu. Dacă acest lucru se va face, atunci companiile de stat vor avea un potenţial investiţional de peste 2 miliarde de euro pe an. Dacă în boardurile şi în managementul companiilor vor reveni cei care lipesc afişe pe la partide, atunci se va alege praful de tot. Refuz însă să cred că România se mai poate întoarce în timp.

Care este principalul lucru pe care vi l-aţi propus, dar pe care nu aţi reuşit să-l finalizaţi în timpul mandatului dumneavoastră? De ce nu aţi reuşit?

Revizuirea strategiei energetice. Am lăsat cea mai mare parte făcută, însă aş mai fi avut nevoie de câteva săptămâni ca să terminăm. Conjunctura şi aranjamentele politice nu au permis însă.

Care sunt principalele piedici de care v-aţi lovit în timpul mandatului?

Multe. E o rezistenţă teribilă la reforme şi la schimbare. Cei care se opun pentru a-şi păstra privilegiile sunt peste tot. E vorba de interese mari.

Are România suficienţi specialişti în energie în rândul generaţiei tinere? Ce ne lipseşte?

Da. România are oameni tineri de valoare. Ei trebuie identificaţi şi promovaţi pe criterii de meritocraţie. Uitaţi, de exemplu, Electrica. În Boardul Electrica sunt doi oameni tineri, sub 40 de ani, care fac o treabă excelentă (Cristian Busu şi Victor Grigorescu) alături de nume foarte consacrate în mediul de business internaţional, cum ar fi Arielle de Rotschild sau fostul director Shell, Michael Boersma. Uneori lipseşte curajul şi mai ales dorinţa de a promova oameni de valoare şi de a-i lăsa să lucreze.

Ce trebuie schimbat în actualul sistem fiscal pentru încurajarea investiţiilor?

Este nevoie de predictibilitate. Am fost şi rămân un adversar al taxelor apărute peste noapte, cum a fost cea pe stâlp, fără un studiu serios de impact.

Cum poate contribui sectorul energetic la creşterea economică a României?

Prin asigurarea securităţii energetice, prin oferirea de preţuri cât mai competitive la energie pentru consumatori, dar şi prin realizarea de investiţii şi crearea de locuri de muncă.

Ce înseamnă România pe harta energetică a Europei?

Înseamnă o ţară cu o istorie bogată în domeniu (de exemplu, primul producător de ţiţei din lume înregistrat oficial), o ţară cu un prezent decent (locul 3 la securitate energetică în UE) şi cu mari perspective de viitor (să devină independentă energetic).

Cum caracterizaţi noua conducere a ministerului?

Nu comentez. Am făcut o predare-primire decentă, de care eu la învestitură nu am beneficiat. Pornind de la premisa că nimeni nu este de neînlocuit, le-am dorit mult succes. Recunosc că am fost puţin dezamăgit când am aflat că au scos de pe antetul ministerului cele trei valori de care eu cred că România are mare nevoie: profesionalism, integritate şi transparenţă. Sper însă ca gestul să fie doar rezultatul rearanjărilor instituţionale generate de fuziunea cu IMM-urile şi nu o declaraţie de intenţii.

Care sunt planurile dumneavoastră pe termen scurt, dar şi pe termen lung?

Acum mă ocup de pregătirea reuniunii Boardului ACER care va avea loc în martie la Bucureşti. La jumătatea lunii februarie voi începe, cu siguranţă, şi un nou proiect profesional. Va fi pe zona de consultanţă şi va acoperi mai multe ţări. Promit să dau toate detaliile la momentul respectiv. În plus, sunt unul dintre candidaţii intraţi în cursa pentru ocuparea unei importante poziţii într-o organizaţie mare din energie care funcţionează sub egida Naţiunilor Unite. Vom vedea în lunile următoare ce se va întâmpla.