Răspunsul profesorilor pentru Iohannis: Greva continuă!

UPDATE Klaus Iohannis, a analizat împreună cu liderii coaliției de guvernare, premierul Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, revendicările sindicaliștilor din învățământ. La întâlnire a participat și ministrul Educației, Ligia Deca.

• PSD asigură că moțiunea va trece. Parlamentarii PNL, USR și UDMR vor fi prezenți, dar nu vor vota
• Ana Blandiana și Zbigniew Herbert, între destin și premiu
• „Criminalitatea este în creștere în întreaga UE, iar în multe privințe are chip de copil”
• Proiectul Neptun Deep: încep lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
• Va fi Chivu al treilea „Mag”, după Herrera și Mourinho?

Iohannis a cerut ca negocierile să fie reluate imediat și să continue până la identificarea măsurilor menite să răspundă cerințelor cadrelor didactice.

De asemenea, președintele a solicitat liderilor coaliției să prezinte public, în cel mai scurt timp posibil, concluziile negocierilor cu sindicatele și măsurile pe care Guvernul le poate adopta astfel încât anul școlar să fie încheiat în bune condiții, iar calendarul susținerii examenelor naționale să nu fie afectat.

Știrea inițială Președintele Klaus Iohannis a promis ieri sindicaliștilor din educație că va gira un acord politic în vederea rezolvării revendicărilor salariale. Răspunsul venit din partea profesorilor arată că nici măcar președintele nu se bucură de încredere absolut deloc: greva continuă.

„Mesajul colegilor care sunt în grevă este clar:

Greva continuă!

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, în urma consultării organizațiilor sindicale afiliate, au decis să nu semneze niciun acord, fie el și unul girat de Președintele României. 

Mesajul colegilor a fost clar: am mai semnat acorduri care nu au fost respectate. Avem nevoie de majorări, nu de prime/vouchere. Acordul trebuie să-l facă doar clasa politică și, în urma acestui acord, să se adopte un act normativ pentru majorarea imediată a salariilor.

Menționăm că solicitările noastre au rămas aceleași:  majorare salarială de 25% până la intrarea în vigoare a Legii Salarizării Unitare; emiterea unei ordonanțe de urgență, prin care să se garanteze că, în noua lege a salarizării, salariul profesorului debutant este egal cu cel puţin salariul mediu brut pe economie (salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic)”, se arată într-un comunicat de presă.

Președintele Iohannis i-a invitat astăzi, la ora 12.00, pe cei trei lideri ai coaliţiei de guvernare la consultări pe tema grevei din Educaţie, încercând astfel să găsească o soluție pentru rezolvarea situației.

Parlamentarii, în consens

Un sondaj al World Vision România, realizat în perioada 5-25 mai 2023, arată că majoritatea parlamentarilor susțin alocarea a peste 6% din PIB pentru educaţie, dar 54% spun şi că este acceptabil ca şcoala să primească bani de la părinţi.

145 de parlamentari au răspuns întrebărilor World Vision România. 141 dintre aceștia spun că educaţia ar trebui să primească între 6,2% şi 6,9% din PIB. Trei parlamentari independenţi s-au exprimat pentru circa 8% din PIB, iar un parlamentar spune că învăţământul are nevoie de 4,5%. Parlamentarilor nu li s-a cerut să-şi dea numele.

Eşantionul este format din 71,5% bărbaţi şi 28,5% femei, majoritatea cu vârste între 39 şi 52 de ani. Au răspuns: 69 de parlamentari PSD, 30 USR, 29 PNL, 11 UDMR, 3 independenţi, 2 AUR şi 1 parlamentar de la minorităţi. Consultarea nu echivalează cu un studiu reprezentativ la nivelul întregului Parlament, ci reflectă opiniile celor care au răspuns la sondajul fundaţiei.

„Aproape toţi parlamentarii respondenţi sunt în favoarea unui buget pentru educaţie care depăşeşte 6%, adică procentul prevăzut în Legea educaţiei naţionale Nr. 1/2011 şi care de 12 ani nu a fost niciodată respectat. În ultimii cinci ani, media PIB-ului pentru educaţie nu a depăşit 3%, iar în anul 2023, educaţia a primit doar 2,1% din PIB, fiind una dintre cele mai mici alocări din istoria postdecembristă”, se arată în comunicatul World Vision.

Principalele zece rezultate în urma analizării răspunsurilor parlamentarilor:

– majoritatea parlamentarilor cred că ar trebui 6% din PIB pentru educaţie;

– 54% vor ca şcoala să permită primirea de contribuţii financiare de la părinţi, cei mai mulţi prin stabilirea unei sume fixe per elev;

– 3,93% dintre parlamentari consideră că un profesor care ridică un elev de la nota 4 la nota 7 ar trebui mai apreciat faţă de unul care ridică un elev de la nota 8 la nota 10;

– 74% consideră că legislaţia trebuie să prevadă sancţiuni mai aspre pentru copiii ce manifestă comportamente agresive în şcoli;

– unul din şase parlamentari nu este de acord cu integrarea copiilor cu CES în învăţământul de masă. Dintre cei care sunt pro integrare, 6% nu ar fi de acord ca aceşti elevi cu CES să fie colegii de bancă ai copiilor lor;

– 19% nu cred că şcoala ar trebui să-l înveţe pe un copil să folosească telefonul în scop educaţional. Cu cât vârsta parlamentarului creşte, cu atât dezacordul pentru utilizarea telefonului în şcoală este mai ridicat;

– o treime dintre parlamentari consideră că AI (Inteligenţa Artificială) va fi o ameninţare pentru educaţia copiilor;

– unul din opt parlamentari nu este de acord cu ideea că şcoala ar trebui să ofere educaţie sexuală copiilor;

– unul din zece parlamentari spune că educaţia sexuală ar trebui învăţată în şcoli chiar din intervalul 6-9 ani;

– unul din cinci parlamentari consideră despre copii că nu sunt capabili să-şi exprime opinia cu privire la legile care îi vizează în mod direct şi drept urmare nici nu trebuie consultaţi.

În curs de actualizare