Regina Ana şi Regele Mihai, povestea unei casătorii interzise

Astăzi, 1 august 2017, se împlineşte un an de la moartea Reginei Ana, cea mai longevivă soţie de rege sau domnitor din întreaga istorie a României. Trecerea reginei în veșnicie a fost comemorată zilele acestea la Curtea de Argeș, unde este înmormântată, alături de regii și reginele României. Viața sa alături de ultimul suveran al României, pe lângă loialitate și susținere acordate Regelui Mihai, a fost marcată și de una dintre cele mai frumoase povești de iubire din istorie.

Regele Mihai s-a îndrăgostit de Principesa Ana cu mult înainte de a o cunoaște personal. În timpul războiului, în România cinematografele prezentau, înainte de film, scurte reportaje de știri, cea mai mare parte de pe front. Regele Mihai, în sala de cinema a Palatului Regal, a văzut într-un reportaj de război din Maroc (1943), câteva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon Parma, care lucra ca infirmieră pe front. A cerut operatorului să decupeze fotogramele filmului și să le transforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat apoi, în mare discreție.

Cum s-au cunoscut Regina Ana şi Regele Mihai

Principesa Ana l-a cunoscut pe Regele Mihai la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra. “L-am cunoscut pe Mihai la vărul meu, Jean de Luxemburg, care dădea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat”, afirma Regina într-un interviu acordat TVR în anul 2008.

Cererea regelui de a se casatori cu principesa de Bourbon-Parma a starnit panica printre comunisti. Ceea ce a provocat, probabil, hotararea de a-i cere la 30 decembrie 1947, abdicarea.

90 de ani de la urcarea Regelui Mihai I pe tronul României. Vezi AICI cum este văzută Majestatea Sa prin ochii tinerilor de astăzi

Ana l-a cucerit pe Regele Mihai care a cerut-o în căsătorie la doar o săptămână de la prima întâlnire. A răspuns “da”, deşi viaţa la care o invita suveranul României era riscantă. Simplul fapt că regele s-a întors acasă, în România, după nunta Elisabetei, putea să îl coste viaţa.

“Sper să fiu la fel de bună soţie, pe cât de bun soţ aţi fost pentru soacra mea!”.

Regina Ana de Bourbon Parma

Nunta celor doi a avut loc în exil, la Palatul Regal din Atena, în 10 iunie 1948. Regele Paul al Greciei, unchiul regelui Mihai, a fost singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care i-a ajutat să se căsătorească în contextul în care Vaticanul nu a vrut să accepte mariajul dintre o principesă catolică şi un rege ortodox. Pentru a rezolva această problemă, însăși regina-mamă Elena, însoțită de mama miresei, principesa Margareta a Danemarcei, au hotărât să prezinte cazul în fața Sfântului Scaun, respectiv mergând în audiență la papa Pius al XII-lea. Totodată, tradiţia monarhică română stipula ca urmaşii să fie botezaţi în religia ortodoxă. Din familia principesei a participat la nuntă doar unchiul ei, prinţul protestant Erik, care a şi condus-o la altar.

După căsătorie, într-o scrisoare pe care i-a trimis-o Carol al II-a, tatăl lui Mihai, acesta o îndemnat-o pe nora sa, pe care nu o va cunoaşte însă niciodată personal, să fie o soţie bună pentru fiul lui. Răspunsul ei a fost: “Sper să fiu la fel de bună soţie, pe cât de bun soţ aţi fost pentru soacra mea!”.

Regele Mihai I şi Regina Ana au împreună cinci fiice: Principesa Moştenitoare Margareta (n. 1949), Principesa Elena (n. 1950), Irina Walker (n. 1953), Principesa Sofia (n. 1957) şi Principesa Maria(n. 1964).

Cuplul regal alături de fiicele lor

Un exil cât o viaţă de om

Devotamentul faţă de ţară, simţul datoriei şi sprijinul logodnicei sale l-au determinat pe rege să se întoarcă în România după încoronarea reginei Elisabeta. A urmat abdicarea forţată din 30 decembrie 1947, astfel încât Regina Ana a călcat pe pământ românesc abia la sărbătoarea de Paşti din 1992.

Căsătoria Regelui Mihai I şi a Reginei Ana a marcat şi începutul unui exil de 44 de ani.

La început, cei doi miri au trăit în Marea Britanie, mai întâi pe pe domeniu Bramshill, proprietatea de lângă Londra a Lordului Brockett, ulterior pe o altă proprietate, numită Ayot St. Lawrence. În răstimpul şederii lor în Marea Britanie, în anii ’50, au muncit la fermă şi în propriul lor atelier de tâmplărie. În 1956 s-au mutat în Elveţia, la Versoix , la Villa Serena, devenită simbolul Coroanei. De la Versoix Regina Ana a venit în România, la începutul anilor ’90, când Regelui Mihai i se refuza prezenţa în ţară.

Au sărbătorit Nunta de Diamant și Nunta de Safir

La 10 iunie 2008, la București și la Castelul Peleș, a fost sărbătorită Nunta de Diamant, la 60 de ani de la căsătorie. A fost atunci primul jubileu regal desfășurat cu zeci de invitați din străinătate, omagiat de mii de români și privit la televizor de sute de mii de concetățeni. La 10 iunie 2013, Majestățile Lor au celebrat, într-un cadru privat, Nunta de Safir, adică 65 de ani de căsătorie.

Majestăţile Lor au format cel mai longeviv cuplu regal din istoria României.

Vânzătoare în America și șofer pe o ambulanță în război

Principesa Ana de Bourbon- Parma – cunoscută la noi în țară îndeobște sub apelativul de „Regina Ana”, dar pe numele său din actele de stare civilă Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite – s-a născut pe 18 septembrie 1923, la Paris, și a murit pe 1 august 2016, într-un spital din Morges, Elveția. Tatăl ei a fost prințul René de Bourbon-Parma și mamă, prințesa Margaret a Danemarcei. Ea a fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei – pe linie maternă și Miguel I al Portugaliei – pe linie paternă. Principesa Ana, cetățean francez naturalizat, a participat activ la cel de-al II-lea Război Mondial, pe linie medicală, cu rezultate meritorii, dar nu extraordinare.

Începând cu anul 1939, după izbucnirea razboiului, și-a urmat familia în Spania și în Statele Unite ale Americii, unde a urmat o școală de artă, la New York. În paralel, pentru a-și putea câștiga existența, a lucrat ca vânzatoare la magazinul universal Macy's.

În 1943, Principesa Ana s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. A fost, împreună cu regimentul ei, în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg ăi Germania, unde a fost șofer pe ambulanță și infirmieră, pentru acestea primind „Crucea de Război” a Franței: “La început am condus o ambulanţă. Era o muncă foarte grea pentru că vedeai atât de multă suferinţă. După asta m-au mutat şi am devenit şoferul comandantului. Făceam curierat”, a declarat Regina Ana, într-un interviu la TVR, în anul 2008.

S-a întors pentru totdeauna în ţara pe care a iubit-o atât de mult...

Slujba de inmormantare a Reginei Ana a avut loc pe 13 august 2016, în faţa noii Catedrale de la Curtea de Arges. Peste 10.000 de persoane au venit atunci să îi aducă un ultim omagiu, acestea având acces doar la poarta noului edificiu. Ceremonia inmormantarii a fost privata, avand loc in prezenta Familiei Regale a Romaniei si a membrilor Familiilor Regale straine, care au fost prezente la eveniment.

Sicriul a fost purtat de militari din Regimentul 30 Garda si Protocol “Mihai Viteazul” Foto/David Muntean

Pentru că sănătatea nu i-a permis, Regele Mihai nu a fost prezent nici la înmormântarea Reginei Ana, dar nici la slujba de comemorare, desfăşurate la Curtea de Arges.