Relansarea creditării în România

Conform datelor prezentate, oferta de monedă (indicatorul monetar M3) a crescut cu 0,7% mom (4,8% an/an), la 231,5 mld. RON. Această evoluţie a fost determinată de componenta active externe nete, cu un avans de 8,2% mom (respectiv 90,8% an/an). Pe de altă parte, componenta active interne nete a scăzut cu 1,8% mom (contracţie de 10,4% an/an).

În contrapartidă, creditul neguvernamental a crescut pentru a doua lună consecutiv, în septembrie, cu 0,5% mom, la 223,1 mld. RON. Această evoluţie a fost determinată de componenta creditare în RON, în urcare cu 1,9% mom (la 85,7 mld. RON, reprezentând 38,4% din creditul neguvernamental total), evoluţie influenţată pozitiv de deciziile de politică monetară. Se remarcă creditul acordat companiilor în RON, în urcare cu 2,6% mom, la 51,5 mld. RON. De asemenea, creditul acordat persoanelor fizice în RON s-a majorat cu 0,9% mom, la 34,3 mld. RON.

Pe de altă parte, creditul neguvernamental în valută s-a contractat cu 0,3% mom, la 137,3 mld. RON, evoluţie determinată, în principal, de declinul componentei persoane juridice (cu 0,9% mom, la 67,8 mld. RON). Creditul acordat populaţiei în valută a crescut cu 0,3% mom, la 69,5 mld. RON.

Comparativ cu septembrie 2012, creditul neguvernamental s-a contractat cu 3,3%, pe fondul declinului componentei în valută (cu 6%): componenta persoane juridice a scăzut cu 8,6% an/an, în timp ce componenta persoane fizice a consemnat un declin de 3,2% an/an.

Pe de altă parte, creditul neguvernamental în RON a crescut cu 1,2% an/an (cea mai bună dinamică din ultimele trei luni), evoluţie determinată de componenta persoane juridice (+2,3% an/an), care a contrabalansat contracţia componentei persoane fizice (cu 0,5% an/an).

La 9 luni, creditul neguvernamental total s-a contractat cu 1,2% ytd, la 223,1 mld. RON, evoluţie determinată de declinul componentei valutare (cu 2,7% ytd, la 137,3 mld. RON), expresie a procesului de dezintermediere. Componenta creditul neguvernamental în valută acordat persoanelor juridice s-a contractat cu 4,5% an/an, în timp ce creditul acordat persoanelor fizice s-a diminuat cu 0,8% an/an.

Pe de altă parte, creditul neguvernamental în RON a crescut cu 1,2% ytd, la 85,7 mld. RON, evoluţie determinată de componenta persoane juridice (avans de 2,2% an/an, la 51,5 mld. RON). Creditul neguvernamental în RON acordat populaţiei a scăzut cu 0,3% ytd, la 34,3 mld. RON.

În ceea ce priveşte creditul guvernamental, a continuat tendinţa descendentă din ultimele trimestre: declin de 4,1% an/an în septembrie. Declinul creditului neguvernamental în perioada februarie-septembrie 2013 (după avansul puternic din anii anteriori) a fost determinat de consolidarea finanţelor publice şi de procesul de restructurare a datoriei publice, într-un context caracterizat prin scăderea semnificativă (spre niveluri minime record) a costurilor de finanţare a statului.

Din evoluţia datelor, pe luna septembrie se poate desprinde o serie de semnale de stabilizare la nivelul creditării pe plan intern.

În primul rând, se observă o redresare a creditului neguvernamental în RON către populaţie. După cum se poate nota în graficul alăturat, ritmul de contracţie a acestei componente s-a atenuat pe parcursul ultimelor trimestre (doar 0,5% an în septembrie, cel mai redus ritm de când creditul acordat populaţiei a început să se contracte, în august 2009).

Totodată, ritmul de evoluţie a creditului neguvernamental în RON pentru companii pare să se stabilizeze la un nivel superior pragului de 2% an/an.

De asemenea, se poate menţiona o serie de semnale pozitive în sectorul bancar intern (printre care menţionez ameliorarea semnificativă a profitabilităţii în primele 8 luni ale anului).

Pe de altă parte, pe parcursul ultimelor luni, BNR a redus dobânda de politică monetară. Efectele acestui ciclu de reducere a dobânzii de referinţă se resimt cu întârziere în sectorul bancar şi la nivel de economie. După cum se poate nota în graficul alăturat, dobânda medie practicată la creditele în RON, în sectorul bancar din România, s-a diminuat, sub pragul de 10% recent.

Nu în ultimul rând, în ultima perioadă, am asistat la ameliorarea percepţiei cu privire la riscul investiţional în România.

Aceste elemente menţionate mai sus exprimă premise mai bune pentru evoluţia creditului neguvernamental pe termen scurt şi mediu (inflexiunea acestuia în ultimele luni din acest an), cu implicaţii pentru ritmul de evoluţie a economiei.

Cu alte cuvinte, în scenariul central, am putea asista la o relansare graduală a creditării în România în perioada următoare. Conform previziunilor econometrice elaborate, dinamica anuală a creditului neguvernamental ar putea reintra în teritoriu pozitiv în primele luni din 2014 (ritm mediu de 3,6% an/an în 2014).

Concluzionând, se poate spune că sectorul bancar intern a depăşit punctul culminant al procesului de ajustare în urma incidenţei valurilor Marii Recesiuni. Deficitul de finanţare s-a diminuat spre nivelul minim din ultimii ani (doar 2,9% din PIB la finele lunii septembrie). Totodată, ameliorarea rezultatelor financiare şi presiunile pentru scăderea dobânzilor sunt factori care vor determina băncile cu activităţi în România să reia ciclul creditării, să asume din nou riscuri.

Acest scenariu este condiţionat de neintensificarea factorilor de risc pe plan extern (climatul macro-financiar din Statele Unite, Europa şi China) şi intern (incertitudinile de ordin politic şi social, determinate de alegerile prezidenţiale şi restructurarea companiilor de stat).